ARMENIȘ – În jurul Armenișului trăiesc peste 120 de exemplare, lucru benefic naturii și oamenilor. Asta deoarece zimbrii au un mare impact asupra mediului și, de când au început să fie aduși, numărul turiștilor din zonă s-a dublat datorită prezenței lor și amenajării de spații de cazare!
În 2014, World Wildlife Fund în colaborare cu Rewilding Europe aduceau primele exemplare în cadrul unui proiect finanțat de Comisia Europeană. Demersul a fost repetat anual, iar acum zona este habitatul celei mai mari populații de zimbri care trăiesc liberi în România. Ei au fost selectați din rezervații și centre de reproducere din Europa pe criterii precum vârsta, genul sau materialul genetic. Povestea lor e arătată întregii lumi în filmul documentar realizat de Emma Keeling, de la canalul tv CGTN Europe.
Film din care aflăm că zimbrii au dispărut din sălbăticie în 1919, atunci când doar 12 exemplare mai trăiau în captivitate. Ulterior s-a ajuns la 55, iar acum Europa are o populație de peste 6.000. „Aici colectăm permanent probe ADN în funcție de care vom decide dacă vom aduce mai mulți zimbri. Noile exemplare provin din captivitate, sunt obișnuite cu oamenii și de aceea sunt cele mai predispuse să aducă pagube comunității. Exemplarele din sălbăticie vor evita oamenii”, afirmă biologul Gabriel Retez.
Alături de Matei Miculescu, monitorizează permanent zimbrii din codrii Armenișului în cadrul unui proiect care înseamnă nu doar zimbri în libertate, ci și integrarea lor în viața oamenilor. „Locul zimbrilor e în sălbăticie și pot face mult bine naturii. Le ia doi-trei ani ca să se adapteze la viața în sălbăticie. În majoritatea timpului, masculii stau singuri, eventual formează grupuri de doi-trei. Dar, în sezonul de împerechere, masculii pot fi văzuți alături de femele”, afirmă Matei în dialogul cu realizatoarea CGTN.
În zonă, au fost întinși 9 km de gard electric care să țină zimbrii departe de gospodării, culturi agricole și oameni. De asemenea, au loc programe educaționale prin care oamenii sunt informați că protejarea zimbrilor e benefică pentru mediu și economia locală. Pentru că demersul WeWilder, înființat de angajați ai World Wildlife Fund și membri ai comunității locale, este și unul social care poate promova inițiative economice, ecoturismul, produse locale sau noi inițiative care pot fi demarate împreună cu oamenii locului. O spune Oana Mondoc, coordonator WeWilder, în opinia căreia demersul de la Armeniș este poate singurul de acest gen derulat în rețeaua globală WWF.
Ecoturismul dezvoltat în jurul zimbrilor e promițător pentru un viitor sustenabil. Dar, pentru a reuși, e nevoie de idei aducătoare de venituri. O asemenea idee este campusul ridicat în zonă de WeWilder a cărui primă construcție a fost Cabana Muma, ridicată special pentru iubitorii naturii. „Aceasta aduce venituri pentru comunitate și e o rețetă bună pentru ca comunitatea să câștige datorită naturii. WeWilder înțelege că natura trebuie să înflorească pentru ca dezvoltarea economică să fie de succes”, afirmă Alina Floroi.
De când au venit zimbrii s-a dublat numărul de turiști, iar zona devine tot mai cunoscută. În documentarul CGTN, ideea este exprimată de Dosia și Bibi Vela, localnici implicați în proiect care-i îmbie pe toți cei care vin în zonă cu preparatele culinare pe care le gătesc în mijlocul naturii. Zimbrii sălbatici din Europa rămân însă în pericol, chiar dacă numărul lor a crescut.
JCS-Ionel Ivașcu
