VEST – 25 de ani de dezvoltare regională, celebraţi la Timişoara. Proiectele Reşiţei au fost prezentate de primarul Ioan Popa drept poveşti de succes în accesarea şi implementarea fondurilor europene!
Asociaţia Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din România (ROREG) a marcat, marţi, în prezenţa a 400 de invitaţi, împlinirea a 25 de ani de la momentul lansării politicii de dezvoltare în ţara noastră. Un sfert de secol în care cele opt ADR-uri au gestionat 20 miliarde de euro, au procesat peste 30.000 de proiecte publice şi private, care s-au transformat în peste 10.000 de contracte implementate şi au creat peste 75.000 de locuri de muncă.
Invitat să vorbească, în deschiderea panelului dedicat performerilor „de la firul ierbii“, al celor care scriu şi implementează proiecte de succes, primarul Reşiţei, Ioan Popa, a început cu un scurt bilanţ: „Împreună cu colegii din Primărie, am reuşit să accesăm 160 de milioane de euro din fonduri europene în primii 4 ani de mandat, iar acum suntem pe proiecte «în pipeline» (pe ţeavă, n.n.) de circa 500 de milioane de euro. Tot acest exerciţiu a fost posibil cu contribuţia sau, mai curând, sub presiunea Uniunii Europene.“
Pentru judeţele cărora li se adresează ADR Vest, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, aceşti 25 de ani au însemnat 3.200 de proiecte în care au fost investite peste 2 miliarde de euro.
Întrebat de moderatorul evenimentului, Cătălin Ştefănescu, de ce s-a apucat de administraţie publică şi de ce n-a stat liniştit „pe frumuseţea aia de ponton, ca om de succes, care a făcut o afacere şi nu mai are nevoie de cine ştie ce cantităţi de bani“, primarul Reşiţei i-a răspuns: „Am făcut macaroane 25 de ani, am ajuns un brand de 1-2 top naţional, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro pe an şi m-am plictisit. După aceea am făcut şi turism, «ponton» cum aţi spus, schi… Şi mi-a venit în minte să modelez un oraş, care era realmente deteriorat, care a suferit foarte mult după Revoluţie. Şi am zis hai să văd dacă pot să repar un oraş. Când pleci de la o jucărie de 20 de milioane şi ajungi la câteva sute de milioane e destul de incitant. Cam ăsta e mobilul care m-a impins să văd, dacă sunt sau nu sunt în stare să repar un oraş!“
Edilul a recunoscut că, „având sânge de antreprenor care caută rapid soluţii, rezolvă, merge mai departe“, a identificat foarte repede ce avea nevoie la Primărie: „O zonă de Proiecte, unde am avut trei oameni şi acum am 18, conduşi de Graţian Dobre, care e campionul, că el a adus banii. O zonă de Investiţii-Implementare, unde am 15 ingineri în loc de 5, şi una de Achiziţii publice unde sunt acum 10 în loc de 2.“ În opinia sa, împărtăşită celor aflaţi la început de mandat, acestea – susţinute de Juridic, Economic şi Patrimoniu – ar fi cele mai importante direcţii în măsură a propulsa şi dezvolta UAT-urile, celelalte fiind consumatoare de resurse.
În legătură cu numărul mandatelor de primar, Ioan Popa crede că „nu e bine să faci foarte multe pentru că te plafonezi, ţi se urcă la cap, crezi că eşti cel mai deştept şi e bine să laşi loc altora mai tineri să vină după tine. În principiu, când am început, mi-am dorit să fac două mandate şi cred că m-aş fi retras dacă nu era acest proiect, care e destul de matur, de a face un spital judeţean nou, la Reşiţa!“
Cum e puţin probabil ca inaugurarea să aibă loc până la finele actualului său mandat, potenţialii săi contracandidaţi vor trebui să se confrunte cu el şi în alegerile din 2024. Pentru că, dacă n-ar fi fost vorba de acest spital, ar fi fost… motiv de bal! Întrebat ce va face după „ultimul mandat“, dacă va redeveni, poate, antreprenor, Popa a răspuns: „Sunt la momentul în care le-am cam făcut pe toate, nu prea mai îmi doresc să fac nimic. Mi-aş dori să ies cumva la pensie la un moment dat şi să stau liniştit. Îmi trebuie doar o undiţă şi merg la pescuit!“
JCS-Walter Fleck
