BĂILE HERCULANE – În cadrul celei de-a II-a ediţii a şcolii de vară, ce se desfăşoară la Băile Herculane în perioada 8 – 17 iulie 2019, s-a stabilit forma finală a spaţiului de relaxare ce se va construi pe urmele paşilor Împărătesei Sissi. Cea de-a II-a ediţie este cofinanțată de Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţia Prinţul de Wales Romania şi dezvoltată în parteneriat cu Primăria Băile Herculane și Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.
Promenada pe care, odinioară, Împărăteasa Sissi se plimba când venea la băi, în staţiunea de pe Valea Cernei, a dispărut cu trecerea anilor. Pentru reamenajarea spaţiului, organizatorii taberei au propus ca temă în acest an o intervenţie care să uşureze coborârea spre cădiţele cu apă sulfuroasă. Primul pas a fost organizarea unui concurs adresat studenţilor de la facultăţile de arhitectură din ţară, câştigătorii fiind Diana Sava şi Mihai Şom, de la Universitatea Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, care au beneficiat de gratuitate în tabără, prezentarea proiectului pe site-ul Asociaţiei Herculane Project, precum şi de susţinerea implementării acestuia. Locul al II-lea a fost obţinut de Szasz Andrei şi Rafaela Greţieş de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, iar locul al III-lea de Jijian Beatrice-Ana şi Vasile Moldovanu, tot din Cluj-Napoca, care au fost recompensaţi cu diplome şi prezentarea proiectelor pe site-ul asociaţiei.
Odată sosiţi în staţiunea de pe Valea Cernei, studenţii s-au pus serios pe lucru, atelierul fiind condus de ing. Marius Moga. Se pare că în urma analizării la faţa locului a proiectului câştigător, aşa cum informează organizatorii, din motive pedagogice s-a renunțat la ideea unei lucrări din metal, forma finală fiind simplificată de câștigători. Pentru o structură cât mai aerisită, s-a decis ca întregul pavilion să fie construit din rigle de 5×5 cm, iar îmbinările să fie făcute prin chertare, această tehnică fiind explicată de Oana Chirilă: „Există tehnici japoneze de chertare a lemnului cât mai subțire prin susținere reciprocă a elementelor. Kengo Kuma este poate unul dintre cei mai renumiţi arhitecţi care construieşte pavilioane din lemn în astfel de tehnici. Alegerea acestui material cu o secţiune cât mai simplă a pornit din dorinţa de a obţine o siluetă cât mai «subţire» şi uşoară în peisaj. Bineînţeles, fiind vorba despre o intervenţie reversibilă, ea poate evolua sau nu, în timp“.
Soluţia e adaptată bugetului şi timpului alocat construirii. Pe de altă parte, Cristina Apostol, membră a echipei Herculane Project şi a Asociaţiei Locus, care se ocupă şi de tabără, precizează: „Încă din primii paşi organizatorici, propunerea noastră a venit sub titlul de provizoriu și temporar. Tot sub această premiză am şi obţinut dreptul de utilizare a spaţiului, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Băile Herculane. La fel cum am dat dovadă în nenumărate rânduri că ascultăm comunitatea locală şi ţinem cont de sugestii, în cazul în care se va dovedi că efectul pavilionului este unul nociv, ne vom asuma în totalitate consecinţele“.
Arhitecţii speră, totuşi, ca pavilionul ce urmează să se construiască pe malul Cernei să fie folosit, atât de turişti cât şi de comunitate.
Alexandra Gorghiu