REŞIŢA – Ne referim la volumele „Brâncuşi“, „Sissi“, „Urbi & Orbi“ ale lui Pavel Şuşară, la „Măseaua de minte“, cartea de debut a surorii sale Maria Rus şi lansarea lor de la Muzeul Banatului Montan!
Trei evenimente culturale majore găzduite în ultima decadă a lunii noiembrie de Muzeul Banatului Montan, instituție de cultură din ce în ce mai prezentă în comunitate, s-au așezat, programat sau doar întâmplător, sub semnul familiei. Nu al celei tradiționale, în sensul reducționist vehiculat insistent în ultimii ani, politicianist, ci al familiei care iese din tiparul celulei de bază a societății, devenind model de cultivare perseverentă dar fără stridențe a tradițiilor, de implicare civică și, nu în ultimul rând, de aşezare în operă a talentului cu care au fost înzestrați membrii ei. Cum, din păcate, nu toți avem șansa de a avea în familie un rege, două generații de pictori sau una de scriitori și poeți de marcă, întâlnirea cu aceștia poate reprezenta un cert eveniment inspirațional.
Începută în cadrul unei „lecţii de istorie, despre respect, despre viaţă“, în care Principele Nicolae al României şi-a prezentat elevilor cartea „Bunicul meu Regele Mihai“ şi continuată cu expoziţia „Natura. Fereastră către suflet“ a familiei de artişti vizuali Matiaş, seria a fost încheiată, zilelel trecute, de fraţii Şuşară: Pavel – critic de artă, eseist, poet, proaspăt cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin (de zece ani al municipiului Caransebeş) şi de Maria (căsătorită Rus) – poetă, autoare a unui fulminant volum de debut.
Au fost invitaţi să vorbească despre cărţi şi despre autori trei dintre vechii prieteni ai celor doi autori, la rându-le nume sonore în domeniul criticii literare şi de artă: Ada Cruceanu din Reşiţa, Marcel Tolcea şi Robert Şerban din Timişoara. Şi-au făcut-o pe îndelete, cu erudiţie, căldură şi umor, în faţa unui numeros auditoriu. Pavel Şuşară a vorbit şi el despre cărţile lui, explicând pentru început de ce o carte despre Brâncuşi nu conţine nicio imagine care să-i ilustreze conţinutul: din simplul motiv pentru că nu a obţinut acceptul de la deţinătorii drepturilor din Franţa. De aceea (aşa cum au remarcat antevorbitorii), este o carte care se citeşte cu creionul într-o mână şi cu cealaltă pe laptop, cu ajutorul căruia pot fi găsite imaginile lipsă, pe Internet. Celelalte două volume, „legate de zonă“ au fost lansate în contextul acordării titlului de cetăţean de onoare al judeţului. „Am reţinut din zona asta nişte lucruri care nu au nimic de-a face cu decorul, care colcăie în subteran, care sunt legate de spaţiul ăsta şi sunt tipice pentru el. Un fel de schizoidie a Banatului, ăsta al nostru, Montan. Pe de-o parte e imaginea bănăţeanului gospodar, aranjat, cu familie, strângător: un comportament vizibil, extrem de banal şi antipatic. În subteranele acestui comportament diurn, există o colcăială, sunt labirinturi, tot felul de meandre, fantasme de toate felurile. Aici se coabitează cu duhurile! O lume fascinantă, cu nimic mai ireală decât lumea gospodărească şi aşezată de la suprafaţă.“, a explicat el, subliniind că întreaga sa structură intelectuală şi tot ceea ce e legat de scris se ordonează în funcţie acest binom: raţional-iraţional, vizibil-invizibil, tangibil-intangibil.
Ilustrativ, a citit un fragment de text din „Sissi“, în care într-un dialog mamă-frate-soră, apar cu frecvenţă sporită, prezentate cu umor, referiri la Necuratul, Ucigă-l Toaca şi Talpa Iadului. S-a râs copios, la fel ca atunci când, parcă prezente în sală, duhurile i-au încurcat Danei Bălănescu paginile telefonului mobil de pe care, la invitaţia Mariei Rus, prea emoţionată pentru a recita în faţa publicului, citea o poezie neinclusă în volum. A fost o seară memorabilă, de poveste, o şezătoare literară de aproape trei ore care, dacă nu s-ar fi încheiat, probabil că ar mai fi putut continua şi acum.
JCS-Walter Fleck
