Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Reșița avea o altă importanță acum 40 de ani, pe când industrializarea părea o soluție!

Onoarea de fi invitat la Reșița i-a dat prilejul lui Adrian Cioroianu să afle din cartea „Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma că în anii ’70 veneau aici Adrian Păunescu, Fănuș Neagu și mulți alții, alături de Mircea Martin care era de-al locului. Orașul era puțin altfel decât cel pe care-l văd copiii de azi. Era un oraș prin excelență muncitoresc, unde muncitorii tineri care veneau din alte părți se plângeau la Păunescu că aici nu erau destule femei. Iar aprovizionarea era cum era….
„La o analiză echidistantă, cu toate nostalgiile pe care le putem avea pentru istoria unui oraș, majoritatea orașelor din țară aveau atunci o altă importanță. Astăzi vorbim foarte puțin despre industrie și muncitori. Dincolo de faptul că rămâne orașul cu poeți, Reșița de acum, ca de altfel toată România, este într-o recăutare a unei identități care se schimbă în timp”, afirma directorul Bibliotecii Naționale (BN).

Prin Erwin Țigla, Cioroianu salută faptul că Reșița și Caraș-Severinul reprezintă un centru de cultură multietnică. Minoritatea germană, oriunde a fost ea, și-a apărat identitatea dezvoltând școala. La Brașov, de pildă, Johannes Honterus a înființat tipografia și apoi școala pentru a se opune în felul lui politicii de maghiarizare. Caraș-Severin este un județ cu cele mai multe minorități din țară, iar faptul că încă se scrie în multe limbi nu poate decât să bucure. „E firesc să mulțumim autorităților pentru că susțin biblioteca. Trebuie gândit un sediu ceva mai potrivit pentru o bibliotecă pentru că, din ce s-a întâmplat la Biblioteca Națională, pot spune că fondul împărțit în mai multe filiale uneori e contraproductiv”, a încheiat Cioroianu cu titlul incredibil pe care l-a reținut de la Nicolae Sârbu, „Cochetăria cu fulgerul”.

JCS-Ionel Ivașcu