…din goana după lucruri fără valoare, din cursa pentru a avea mai mult decât celălalt. Din a vrea, a cere, a râvni. Oprește-te din a vedea lumea prin ochii celorlalți și din a judeca fără temei, fără să fii responsabil. Oprește-te din teama că nu ai realizat destule sau din aceea că anii trec, oricum ordinea firească a lucrurilor nu tu o stabilești.
Oprește-te din a nu realiza că viața este ceea ce se întâmplă în timp ce tu ignori clipe prețioase și lucruri mărunte dar frumoase. Oprește-te din ironii și din a observa doar greșelile altora și încearcă doar să te amuzi de propria-ți neputință. Oprește-te din preocupările ce le consideri importante, din a te minți că nu ai timp pentru nimic și fă-ți timp să îi asculți pe cei care te îndrăgesc. Oprește-te pentru a închide ușile ce nu duc nicăieri și pentru a le vedea pe cele deschise fără ca tu să depui vreun efort. Oprește-te din a zâmbi când altuia îi merge rău, mâine s-ar putea să fii chiar tu în locul lui, şi din a te întreba de ce ai fost dezamăgit când de fapt nu ai făcut decât să ajuți. Oprește-te din a crede că cineva ar renunța la binele lui în favoarea ta. Oprește-te din a renunța ușor la ceea ce contează și din a lupta pentru ceea ce nu merită, din a alerga după oameni și momente care nu se opresc pentru tine.
Oprește-te, măcar o clipă, din a te plânge și privește în jur. Observă-l pe cel care este mai bolnav, mai necăjit, mai trist și mai singur decât tine. Și ajută-l să zâmbească.
Oprește-te din a fi arogant, egoist, răutăcios, atoateștiiutor și din tot ceea ce nu îți permite să îți faci amintiri frumoase. Continuă să schimbi ceea ce se poate și oprește-te din a schimba ceea ce nu se poate schimba. Doar oprește-te…
…un minut, o oră, o zi. Cât simți, cât vrei, cât poți.
Înlocuiește temerea cu trăirea, oferă bucurie și vezi cum te simți. Dă-ți momente care ordonează totul în tine și îți oferă liniște. Poate că fericirea înseamnă și liniște. Caută ceea ce te face să mergi mai departe, întotdeauna există un motiv, primul fiind tu. Lasă serile să îți pună o carte în mâini, iar zorile întâmpină-le cu mulțumirea că te-au trezit din nou. Fă pauze care să îți permită să gândești frumos. Fă-ți timp să înțelegi că o îmbrățișare este mai prețioasă decât un mulțumesc spus din vârful buzelor. Gândește-te la ziua de mâine nu ca la o povară în a cărei așteptare uiţi de tine, ci doar ca la ceva ce o să fie. Oricum, forma ei este un mister ce nu îți aparține.
Oprește-te puțin din a risipi clipe, pentru că atunci când vei începe să le apreciezi, viața nu îți va mai permite să i le cerșești…
Sursa foto: deviantart.net