SLATINA NERA – Toată lumea vrea ca aşezământul cultural să îmbrace iar straie noi, pentru sărbătorile satului, dar fizic nimeni nu face nimic!
Încă de la finele lunii ianuarie, cineva a iniţiat o petiţie online „cu speranța că Primăria Comunei Sasca Montană va lua atitudine în legătură cu modernizarea și dotarea căminului cultural din Slatina-Nera, pentru a putea readuce la viață activitățile culturale, tradițiile, obiceiurile și nu în ultimul rând o expoziție permanentă cu mărturii despre oamenii și istoria satului“. Petiţia a strâns deja 191 de semnături din Reşiţa, Timişoara, Slatina Nera, Oraviţa, unii dintre semnatari fiind chiar fii ai locului, alţii doar persoane care rezonează cu termenul de „cultură“. Primarul comunei Sasca Montană, Ion Poplicean, spune că există un proiect de reabilitare a căminului cultural din Slatina Nera: „Proiectul se află acum în faza finală de licitaţie, documentaţia fiind făcută odată cu cea pentru reabilitarea căminului cultural din Bogodinţ, încă din 2007, însă au fost întârzieri cauzate de procedurile anevoioase“.
De departe, comunitatea devine foarte unită când e vorba de un scop nobil şi parcă te solidarizezi mai repede online. Ce poate fi mai frumos decât să încerci să salvezi ce se mai poate din ceea ce a fost odinioară lumea satului! Totuşi, înainte de a da curs unui asemenea demers public, unei petiţii, trebuie să fii foarte documentat. Or, tot online, dacă dai o căutare după cuvintele cheie, e suficient „cămin cultural Slatina Nera“, găseşti că, într-adevăr, cum zice primarul, e un proiect la CNI pentru reabilitarea căminului, așa că de ce mai era nevoie de o petiţie: „Cine a deschis petiţia nu ştie, susţine edilul comunei Sasca Montană, Ion Poplicean, dacă s-ar fi interesat la Primărie ar fi aflat că deja avem constructor. Licitaţia se află în acest moment în evaluare la Compania Naţională de Investiţii şi trebuie semnat contractul cu constructorul pentru începerea lucrărilor. Pentru cele două cămine culturale, din Slatina Nera şi Bogodinţ, încă din 2007 am început să facem documentaţiile. Între timp, cel din Bogodinţ a fost scos la licitaţie şi executat, e recepţionat şi e gata deja de ani de zile. Pentru cel din Slatina Nera au fost ceva probleme la CNI, ba că nu se găseşte o hârtie, ba alta, au cerut să facem din nou actualizarea documentaţiei, alte avize, s-a tot tărăgănat şi au trecut anii. Acum am făcut licitaţia în septembrie 2020, nu s-a prezentat nici o firmă, iar la sfârşitul anului a fost o altă licitaţie, la care a participat o firmă din Slatina Olt. Chiar zilele trecute au fost cu cei de la CNI să încheie raportul procedurii şi să se dea ordinul de începere a lucrărilor. Eu sper se se apuce de lucru când vine căldura, să ieşim din iarnă ca să se poată lucra. Trebuie să se facă reparaţii capitale, începând cu şarpanta, lemnăria, tot ce e degradat, tencuieli, instalaţii electrice şi sanitare, căminul va fi dotat cu centrală termică, scaune noi, o scenă mobilă. Teoretic, într-un an ar trebui finalizate lucrările, însă dată fiind situaţia creată de pandemie, nu putem anticipa că se va respecta termenul“.
Aşadar, puţină răbdare, căminul se va face. Proiectul se numeşte „Reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural sat Slatina Nera, comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin“, iar valoarea estimată este de 720.776,37 lei fără TVA.
Nici nunţile şi botezurile nu mai sunt ce-au fost!
Unul dintre semnatarii petiţiei chiar comenta: „Acest cămin a fost construit de o comunitate locală foarte puternică și harnică. Este necesar pentru locuitorii tineri și vârstnici. Desigur, denumirea de cămin cultural și-a pierdut esența culturală de anvergură dar toată localitatea are amintiri plăcute din viața fiecăruia“.
Dacă a fost construit de comunitatea locală, ce face acum comunitatea pentru a-i reda strălucirea, mai ales că atât tinerii, cât şi vârstnicii au nevoie de acest aşezământ cultural? Sunt atâtea forme asociative, ong-uri, prin care s-ar fi putut face ceva să nu se degradeze, dar mereu trebuie să vină altcineva să le facă, cum tot vin cei de la Asociaţia Acasă în Banat, de pildă, să refacă mori, case sau alte obiective, pentru a nu lăsa pradă uitării lumea satului de altădată, fiindcă da, termenul de cămin cultural şi-a pierdut esenţa, după cum nici nunţile şi botezurile de la sat nu mai păstrează aura obiceiurilor şi tradiţiilor conservate în interval doar teoretic, în cărţi de specialitate, studii de antropologie culturală şi folclor. În schimb, o expoziţie permanentă cu elemente specifice care să tezaurizeze mărturii despre oamenii și istoria satului, cum propune iniţiatoarea petiţiei online, este, într-adevăr, remarcabilă.
JCS-Alexandra Gorghiu
