REŞIŢA – Deşi au fost sesizate problemele acestei specialităţi în județ, soluţiile nu sunt la îndemână.
Atât Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate cât şi Direcţia de Sănătate Publică au centralizat datele existente în județ referitor la programele naţionale derulate pentru afecţiunile oncologice. Subprogramul de tratament s-a derulat atât prin spital (secţia Oncologie a Spitalului Judeţean şi Compartimentul de hematologie din structura secţiei Interne II), cât şi prin cabinete din ambulatoriu, serviciile medicale fiind furnizate de singurul medic oncolog şi de un medic hematolog.
În total, anul trecut, cheltuielile cu medicamentele au fost în valoare de 6.850.133,15 lei. 888 de pacienţi au fost incluşi în acest subprogram şi au beneficiat de tratament specific în cursul anului trecut. Un bolnav a beneficiat de medicamente cu aprobarea Comisiei terapeutice de la nivelul C.A.S. Caraş-Severin, iar 68 au beneficiat de medicamente care s-au prescris cu aprobarea Comisiei de Experţi a CNAS. Valoarea medicamentelor prescrise şi eliberate în cadrul programului cu aprobarea Comisiei de Experţi CNAS pentru cei 68 de bolnavi se cifrează la 4.783.143,09 lei.
„Este vorba despre 888 de pacienţi aflaţi în tratament, iar acest număr se menţine constant în decursul ultimilor ani. Nu e vorba de noi pacienţi care să semnifice o creştere alarmantă a acestor afecţiuni“, a precizat dr. Laurenţiu Mărţuică, medicul şef al CAS Caraş-Severin.
Dacă atragerea de medici pe această specialitate nu depinde în mare măsură de autorităţi, aceasta rămâne doar ca preferinţă a medicilor rezidenţi ce pot fi convinşi să rămână în județ. În prezent, există trei asemenea medici. Or, oncologia nu are prea mare adresabilitate printre studenţii de la Medicină, iar cei care o aleg decid să profeseze în alte ţări, potrivit DSP. Legat de adresabilitate, o problemă ar fi scăderea numărului de femei din județ care intră în Programul național de depistare activă precoce a cancerului de col uterin.
„Vorbim despre depistarea precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş–Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening. Există ţări europene care au redus astfel la zero numărul cazurilor de cancer de col uterin. La noi în ţară apar sute de cazuri anual. Vorbim de o mortalitate crescută cu 50 – 60%, şi asta din cauză că nu se conştientizează problema sau deoarece programul a avut o abordare greşită şi din partea părinţilor şi din alte aspecte. Fondurile au fost alocate însă vor fi redirecţionate spre programul de TBC din cauză că nu există adresabilitate“, a precizat dr. Dragoş Luca, directorul DSP Caraş-Severin.