REŞIŢA. – „… astfel încât tinerii să-şi dorească să rămână aici, să-şi trăiască o existenţă elegantă în Reşiţa“, promite primarul Ioan Popa.
Edilul a vorbit recent despre motivul pentru care a trecut la cârma Reşiţei, după 25 de ani de făcut macaroane, explicând că-şi doreşte să repare oraşul. Cum va face acest lucru? „Eu văd în felul următor lucrurile: un oraş, o comunitate este ca şi un organism viu, şi are arterele principale care conduc sângele, creier, inimă, până în zonele terminale, picioare, mâini şi aşa mai departe, şi cele secundare. Principalul lucru pe care-l văd când vrei să repari un oraş este să-i repari infrastructura esenţială, aia care îl ţine în viaţă. Şi aici vorbim despre aer, apă, infrastructură rutieră, pietonală, ciclistă şi aşa mai departe. Reşiţa este exact ca o crosă de golf, are oraşul vechi, cu zona industrială, şi oraşul nou. Între ele se află un brownfield, o zonă industrială degradată. Şi este străbătută de râul Bârzava, numele vine din slavă, bârzo înseamnă repede, un râu repede, un râu frumos. Atunci când ai un râu într-un oraş, e o binecuvântare a lui Dumnezeu, trebuie să te întorci cu faţa la el. Şi eu asta fac acum, printre altele, o promenadă de-a lungul Bârzavei, de pe malul stâng, şi mă întorc pe malul drept, astfel încât oamenii să poată să meargă cu copiii, cu cărucioarele, cu bicicletele, cu trotinetele şi aşa mai departe. Şi în afară de această promenadă mi-am propus să facem câteva poduri pietonale astfel încât oamenii să poată să meargă când pe stânga, când pe dreapta. Şi am dat unor tineri din Timişoara să ne facă un studiu de fezabilitate pe opt poduri. Dacă noi am făcut oţel la Reşiţa, o să folosim mult metal în aceste poduri, chiar dacă îmi place piatra şi lemnul. Aceste poduri vor lega flancurile stâng şi drept ale oraşului“, a spus Popa.
Edilul a precizat că mai trebuie reglementată şi problema căii ferate care străbate oraşul. Totodată a explicat cum a reuşit să obţină, în urma unei întâlniri cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Rovana Plumb, administrarea albiei râului Bârzava pe teritoriul administrativ al urbei. Asta s-a întâmplat în urma unui memorandum, care permite în sfârşit municipalităţii să intervină, să facă lucrări. „Prin acest memorandum ne-au dat posibilitatea să preluăm în administrare apele pe teritoriul oraşului, aşa cum face Parisul cu Sena, aşa cum fac Viena, Budapesta şi Belgradul cu Dunărea, în înteriorul oraşelor“, a adăugat Ioan Popa.
Şeful administrativului reşiţean a vorbit şi despre tinerii care pleacă de la Reşiţa pe care-l consideră un oraş mort, fără prea multe oportunităţi, subliniind unul dintre dezavantajele pe care le are Timişoara, supranumită mai nou „Semaforişoara“ după ultimele încercări ale administraţiei locale de a fluidiza traficul: „Oamenii nu pleacă doar din cauze financiare dintr-un loc în altul. Că pleacă de la Reşiţa la Timişoara sau în Germania sau în Norvegia. Pleacă şi din cauze legate de calitatea vieţii. Eu ce fac acum? O să fac tot ce-mi stă în putinţă să ridic calitatea vieţii în oraş, astfel încât tinerii – dacă rezolvăm problema financiară – să-şi dorească să rămână aici şi să-şi trăiască o existenţă elegantă în Reşiţa. Mai cu seamă că nu vreau să vorbesc despre Timişoara. Îmi place oraşul, dar fac o oră de la Reşiţa, până la Timişoara, în Calea Şagului, şi mai o oră din Calea Şagului, până la ieşirea spre Arad“.