CARAŞ-SEVERIN – Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit, ieri, în prezenţa unei numeroase asistenţe, lansarea volumului „O Istorie a Banatului. Compendiu“, eveniment catalogat drept un „moment istoric“ de către managerul instituţiei, Livia Magina!
„Un volum care s-a născut greu, la 30 de ani de la primele iniţiative, unic în istoriografia românească. Îl apreciem, ca istorici, din punct de vedere al conţinutului, cât mai ales pentru felul în care a fost conceput şi scris, el adresându-se publicului larg, lucru specificat chiar prin menţiunea din finalul titlului: compendiu.“, a punctat aceasta, în deschiderea prezentării volumului coordonat de prof. univ dr. Rudolf Gräf şi academician prof. univ dr. Ioan Bolovan.
Prezent la eveniment, primarul Reşiţei, Ioan Popa, i-a felicitat pe autorii şi coordonatorii cărţii, a cărei apariţie a fost facilitată cu „o finanţare în măsura posibilităţilor“ din partea Primăriei Reşiţa, edilul precizând că „Banatul o merită, iar Banatul Montan în care trăim noi o merită cu prisosinţă, fiind foarte important să ştim cine suntem şi de unde venim, pentru că doar aşa putem şti încotro să mergem“.
Aşteptată de trei decenii (doar în perioada postdecembristă), Istoria regiunii a fost lansată pentru început sub forma unui compendiu. Adresat unui public larg, dispus totuşi să nu proiecteze asupra trecutului mentalităţi şi ideologii contemporane, volumul este cu atât mai binevenit cu cât, în varii domenii, multe informaţii vehiculate pe reţelele de socializare, deşi febril comentate, nu provin din surse veridice, documentate şi credibile. „S-au scris studii, dar în mod sintetic Istoria Banatului nu fost până acum abordată, din preistorie până în contemporaneitate. E o primă încercare a unei sinteze. Vom mai lucra, ne gândim de fapt la un tratat mare, pe întinderea a trei volume!“, a arătat Rudolf Gräf, unul dintre autorii şi coordonatorii volumului.
Un demers necesar, în condiţiile în care se cunosc foarte bine istoriile celorlalte provincii: Transilvania, Ţara Românească şi Moldova (care au fost state distincte, cu politici internaţionale proprii). „Tratarea Istoriei Banatului s-a făcut tot timpul diferit faţă de cea a celorlalte provincii, ori ca parte a Imperiului Habsburgic, ori ca regiune de graniţă cu Transilvania, ori ca parte a României. Sunt foarte mulţi istorici maghiari care au scris despre Istoria Ungariei de Sud, pentru ca mai târziu istorici români să scrie despre Istoria României de Sud-Vest, încercând să ocolească noţiunea de Banat, care dădea identitate regiunii. Am încercat să dăm o «carte de identitate» acestei regiuni pe care ea nu a avut-o!“, a continuat Gräf.
Ca o sinteză la „sinteză“, la alcătuirea volumului au contribuit 11 autori, profesori universitari şi cercetători ştiinţifici, în majoritate membri ai filialelor Academiei Române din Timişoara şi Cluj, cartea fiind deschisă cu un „Cuvânt de preţuire“ al preşedintelui Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop şi cu o prefaţă a acad. Dan Durbină. Cu toate acestea, se adresează unui public larg, interesat de istoria regiunii în care s-a născut şi/sau a ales să trăiască, propunând nu doar teme noi, ci şi abordări puţin diferite faţă de ceea ce s-a scris până acum.
JCS-Walter Fleck
