CARANSEBEŞ – Cu prilejul aniversării centenarului Unirii Banatului cu România, istoricul Constantin Brătescu şi-a lansat cartea „Oraşul Caransebeş în anul dezrobirii sale: 1919“, dedicată acestui eveniment. Volumul a apărut în contextul în care anul acesta Banatul trăieşte un moment istoric, echivalent cu cel prin care au trecut în 1 Decembrie 1918 Ardealul, Maramureşul şi Crişana.
Este vorba de faptul că abia în vara anului 1919, din cauza hotărârilor Conferinţei de Pace de la Paris şi ca urmare a eforturilor diplomatice întreprinse de Guvernul României, plus cele ale Consiliului Naţional Dirigent, şi Banatul s-a unit, în sfârşit cu România. Pentru liniştea locuitorilor, extrem de încercaţi în anul 1919, din cauza stăpânirii străine – maghiare şi sârbeşti –, a fost nevoie de intervenţia Armatei Române. Aceasta a primit dreptul, din partea Comandamentului General Român, să intre în Banat abia în data de 21 iulie.
Lansarea acestei importante cărţi pentru istoria municipiului de pe Sebeş şi Timiş, dar şi a Banatului, a avut loc joi, 18 iulie, în Aula „1 Decembrie 1918“ a Primăriei. La eveniment au participat reprezentanţi ai Episcopiei Caransebeşului, istorici, oameni de cultură, militari, prieteni şi colaboratori ai autorului, oameni interesaţi de istoria locului. În discursul său, directorul Casei de Cultură „George Suru“, Ioan Cojocariu, a subliniat că volumul încearcă să explice de ce a fost atât de acută problema Banatului şi la Conferinţa de Pace de la Paris, ce a îndurat populaţia cu această ocazie, cum s-a ieşit din această situaţie, prezintă oamenii de seamă ai acestui loc, cuvântările înflăcărate rostite atunci, extrase din periodicele acelor ani.
Cartea a fost publicată la tipografia Episcopiei Caransebeşului şi este importantă pentru oraş, aşa cum a precizat consilierul cultural Casian Ruşeţ: „Cred că această lucrare este importantă pentru bănăţeni, pentru istoriografia Banatului, şi poate să fie, pentru alţi istorici, un imbold de a scoate la lumină perioade scurte din istoria României şi, implicit, din istoria Banatului, perioade care ne învaţă, o dată în plus, cât de importantă este valorificarea istoriei naţionale pentru viitorul nostru şi al urmaşilor noştri“.
În cuvântul său, autorul a specificat că această carte cuprinde nu numai intrarea trupelor române în Banat: „M-am oprit asupra administraţiei, care a fost foarte complicată, m-am oprit asupra învăţământului, asupra lipsei de personal, asupra evenimentelor culturale, iar ultimul capitol al cărţii l-am dedicat alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, când Caransebeşul a trimis trei reprezentanţi în primul Parlament al României Mari. Este vorba despre Episcopul Miron Cristea, senator de drept, de Filaret Musta, senator în Circumscripţia Caransebeş, şi de Iosif Traian Badescu, ales deputat în Cercul Orşova“.
Constantin Brătescu a mai spus că, dacă ar fi să caracterizeze în câteva cuvinte cum a fost anul 1919 pentru caransebeşeni, l-ar numi „un an foarte complicat”, deoarece, odată instaurată administraţia românească, la 1 iunie, au apărut o serie de evenimente care trebuiau rezolvate repede.
Lansarea a fost organizată de Episcopia Caransebeşului, Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru“.
A.G.