REŞIŢA – Aceasta este concluzia preşedintelui UNPIR Caraş-Severin, organizaţie profesională a practicienilor în insolvenţă.
Orice agent economic intrat în insolvenţă speră să nu vadă niciodată la faţă un lichidator judiciar. Departe de ura cu care sunt priviţi cei veniţi să vândă ce a mai rămas din firmă, aceştia nu au o situaţie de invidiat. În ceea ce priveşte lichidările, filiala Caraş-Severin a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR) are două mari probleme, în această perioadă.
„În primul rând, bunurile din lichidare care ar trebui valorificate nu se vând pentru că nu se găsesc cumpărători. Eu am licitaţii care trenează şi de doi ani, în condiţiile în care există un termen de trei ani până la rezolvarea lichidării normale. Există un exemplu, al unei societăţi comerciale în insolvenţă. La intrarea în procedură s-a făcut un raport al bunurilor inventariate şi găsite. E o benzinărie cu camere de cazare, în mediul rural din judeţ. Creditorul principal şi majoritar este o bancă comercială. Raportul de evaluare iniţial al imobilului se ridica la 53.000 de euro, în procedura generală. La faliment, banca a contestat raportul şi a făcut o reevaluare la 250.000 de euro, comparând respectivul imobil, ca valoare, cu pensiuni din judeţe dezvoltate economic şi turistic. Am organizat de cinci ori licitaţie, dar nu se apropia nimeni de acest preţ“, a precizat Gheorghe Bagiu, preşedintele UNPIR Caraş-Severin.
În aceste condiţii, vânzările trenează, iar societăţile nu pot avea sursă de finanţare odată ajunse în această situaţie. Cheltuielile de procedură trebuie respectate (publicitate, notificare, inventariere etc) şi plătite de lichidatori.
„La această oră, filiala cărăşeană a UNPIR are 2,9 milioane de lei restanţe de primit din fondul de lichidare, şi suntem cu plăţile la luna iulie 2009. Fondul de lichidare se colectează la Registrul Comerţului, fiind, pentru Caraş-Severin de 23.000 de lei pe lună, faţă de alte judeţe care au de ordinul sutelor de mii. În judeţul nostru sunt 12 cabinete individuale, dar nu toţi au de lucru. Mai mult, acreditarea practicianului în insolvenţă permite timişorenilor să intre la noi în judeţ pentru lichidarea unor societăţi. Cam 70% din banii filialei îi dăm către alte judeţe, fără a mai vorbi de procentul de 2% din valorificare“, a mai amintit Bagiu. În condiţiile în care tot mai puţine societăţi cărăşene intră în insolvenţă, şi acelea sunt „agăţate“ de alţii, practicienii în insolvenţă cărăşeni sunt „o specie pe cale de dispariţie“.
Flavius Rotariu