Într-o alocuţiune la moţiunea „Sănătatea – între umilinţa oamenilor şi neputinţa Ministerului Sănătăţii“, senatorul Iosif Secăşan a expus o parte dintre motivele ce au făcut ca sistemul sanitar să nu mai poată fi susţinut.
Parlamentarul cărăşean a recunoscut că situaţia actuală a sistemului nu corespunde exigenţelor unui stat membru al UE, menţionând însă că răspunderea nu aparţine doar actualului guvern: „Culpabilitatea trebuie să fie asumată onest de toate guvernele de până acum, care toate au clamat că sănătatea este o prioritate naţională şi nu au dovedit-o în fapt“. Secăşan a amintit şi etapele care, în opinia sa, au dus la subfinanţarea cronică a sistemului sanitar.
Astfel, conform senatorului, pierderea autonomiei Fondului Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNASS) în ianuarie 2004, colectările fiind preluate de către Ministerul Finanţelor, a dus la pierderea controlului asupra încasărilor, veniturile provenite din contribuţiile pentru sănătate devenind venituri ale bugetului de stat. Iar asta în ciuda faptului că independenţa financiară a fondului era unul dintre principalele obiective ale Legii asigurărilor sociale de sănătate din ianuarie 1999.
Apoi, senatorul a menţionat şi scăderea din perioada 2006-2008 a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, de la câte şapte procente pentru angajator şi asigurat la numai 5,2, respectiv 5,5%, la acestea adăugându-se şi faptul că, între 1997 şi 2006, 16 categorii de populaţie nu au mai plătit contribuţia la FNASS, sarcina lor nefiind preluată de vreo altă instituţie.
Mai mult, din 2003, Fondul Naţional de Pensii, unul dintre principalii consumatori, nu mai virează către FNASS cele cinci procente. Acestea au fost doar o parte dintre motivele decăderii sistemului sanitar din România expuse de către Iosif Secăşan, acesta concluzionând că „astăzi, FNASS este susţinut de 4,5 milioane de plătitori şi consumat de 20 de milioane, cu un pachet de gratuitate extins la cele mai performante investigaţii şi terapii. Iată de ce FNASS, care înseamnă cel puţin 85% din bugetul total al sănătăţii a devenit nesustenabil pentru serviciile de sănătate şi de aici toate neajunsurile şi necazurile din sistem“.
Senatorul a mai declarat şi că este de acord cu plata datoriilor spitalelor de către MinisterulSănătăţii, „o măsură corectă pe de o parte din respect şi corectitudine faţă de autorităţile administrative locale care au preluat unităţile spitaliceşti, pe de alta o condiţie sine-qua-non pentru funcţionalitatea în continuare a spitalelor, care aveau arierate rostogolite chiar şi din 2008 şi care afectau considerabil relaţia cu furnizorii“.
Nina Curiţa