CARAŞ-SEVERIN – În vreme ce Reşiţa nu mai ştie ce să facă să scape de subvenţiile la gunoi sau de costurile tot mai ridicate ale transportului spre Oradea, ori de amenzile încasate de la Mediu pe linia colectării selective, există primării care n-au nici măcar operator de salubrizare.
Potrivit unui raport al celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, în prezent „este în derulare o anchetă statistică“, conform căreia, la nivelul judeţului, anul trecut se lucra cu 15 operatori de salubrizare din Caraş-Severin, dar şi cu câte doi din Hunedoara şi Mehedinţi. Iar pentru că „instalaţiile de gestionare a deşeurilor din cadrul Sistemului integrat nu sunt în operare“, responsabilitatea la acest capitol cade pe umerii autorităţilor locale care pot avea serviciu propriu sau îl pot concesiona unui operator. Din acelaşi document aflăm că două instalaţii de sortare realizate cu fonduri Phare la Oraviţa şi Băile Herculane nu au funcţionat pentru că la Oraviţa a fost suspendată autorizaţia de mediu a operatorului, iar la Herculane funcţionarea a fost „nesemnificativă, raportat la cantitatea deşeurilor sortate obţinute din intrările în instalaţie“. Şi dacă sistemul cărăşean n-a funcţionat, s-a apelat la două depozite conforme, unul la Oradea, celălalt la Halânga, precum şi la depozitul temporar din Deva. Cu costurile evidente ale transportului şi depozitării.
Chiar dacă unii s-au străduit şi au cheltuit, sau chiar au fost amendaţi, există primării care nici în 2018, dar nici acum, în mai 2019, nu au operator de salubrizare. Lista ruşinii cuprinde comunele Berlişte, Berzasca, Dalboşeţ, Eftimie Murgu, Lăpuşnicel, Lăpuşnicu Mare, Prigor, Şopotu Nou şi Ticvaniu Mare. Adică n-au nici serviciu propriu, nici contract cu vreo firmă. Şi atunci ne mai mirăm că apele Nerei sunt pline de gunoaie sau că ne împiedicăm de ele prin alte colţuri ale judeţului.