REŞIŢA – O primă concluzie după rapida parcurgere a câtorva studii focalizate pe funcţii, funcţionari şi funcţionarism!
Un volum lansat joi, la Muzeul Banatului Montan, poartă sugestivul titlu: „Servitorii Statului. Funcţionari, funcţii şi funcţionarism în România modernă (1830-1948)“. Despre carte a vorbit coeditorul ei, Vlad Popovici, (foto, st.) lector la Facultatea de istorie a UBB din Cluj. Unul dintre cele 16 studii detaliază formarea unei categorii a funcţionarilor diferită de cea boierilor, la începuturile modernizării administraţiei Ţarii Româneaşti. „Putem observa că între cei care ocupă o funcţie publică se ţese o reţea foarte densă de relaţii de familie, care se întinde pe tot teritoriul administrativ. Se formează o pătură socio-profesională, dar aceasta se şi auto-creează prin intermediul relaţiilor de familie.“, a conchis vorbitorul.
Apărute încă de la începuturile României moderne, „funcţionarismul“ şi „clientelismul“ ne preocupă şi încurcă până în ziua de azi. Dintr-un alt studiu aflăm cum încă de pe la 1900 existau persoane cărora energia le permitea să ocupe concomitent multiple funcţii publice, să facă faţă cu brio tuturor provocărilor şi, bineînţeles, să încaseze şi salariile aferente. Reţinem, apoi, că unele practici binecunoscute azi au fost patentate în Transilvania încă de pe vremea Ungariei dualiste. Între 1881-1918, funcţionari români cu poziţii înalte ajungeau să candideze pentru mandate parlamentare la Budapesta, unde stăteau unul sau două mandate, pentru a reveni în comitat pe o funcţie mai înaltă, mai sigură şi mai bine plătită.
Continuarea logică o regăsim în studiul dedicat Instituţiei Prefectului din România anilor 1918-1938. Aflăm ce a fost aceasta, cum arăta corpul prefecţilor, cine erau ei şi cum unii conduceau judeţe ani la rând, în timp ce alţi doar pentru o lună, până ieşeau la pensie.
Ultima parte a cărţii este dedicată medicilor şi serviciului medical, subordonaţi pe vremuri Ministerului de Interne. „Medicina alternativă, un segment important al unor pieţe şi activităţi economice de astăzi, exista şi se desfăşura şi acum 170 de ani.“, a adăugat Popovici, referindu-se la studiul dedicat şarlatanilor şi empiricilor din secolul XIX.
Încheiem cu concluzia acestuia referitoare la studiul introductiv semnat de Andrei Florin Sora, lector la Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti: „O foarte bună sinteză a istoriei administrației publice și funcționarilor din România. Cine vrea să studieze această istorie, ar trebui să citească acest studiu, luându-și notițele bibliografice din notele de subsol. Pentru că tot ce contează este citat acolo!“
JCS-Walter Fleck
