REŞIŢA – La nivel naţional a apărut o hartă cu zone de risc în cazul unor cutremure majore, de intensitate mare.
Mişcările tectonice înregistrează, în anumite zone ale ţării, o creştere ca număr şi atât autorităţile, cât şi voci avizate de la Institutul Naţional de Seismologie, anunţă că populaţia trebuie să-şi însuşească metode de prevenire sau de comportament în cazul unui dezastru.
Chiar dacă judeţul Caraş-Severin nu s-a remarcat prin activităţi seismice deosebite, există câteva clădiri cu peste trei etaje ce au fost clasificate cu risc, primind celebra „bulină roşie”. Cu toate acestea, cea mai recentă evaluare a fost făcută în anul 2011. Obligaţia expertizării clădirilor revine proprietarilor acestora, iar autorităţile pot să-şi prevadă în buget fonduri pentru această activitate. O hartă a clădirilor cu risc seismic a fost dată publicităţii, judeţul nostru fiind trecut cu 15 astfel de imobile. În prezent, pe lângă activităţile de prevenire şi exerciţiile monitorizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” în şcolile cărăşene, se întocmeşte o situaţie cu diferitele tipuri de situaţii de urgenţă şi se elaborează un plan de măsuri adecvate fiecăreia.
Mişcările tectonice din ultima perioadă au pus în alertă autorităţile din întreaga ţară, cu atât mai mult cu cât sunt şi voci avizate, de la Institutul Român de Seismologie, dar şi păreri neavizate ce încearcă să creeze un sentiment de nesiguranţă privind o mişcare seismică „de mare intensitate, ce ar putea avea loc în curând”. Potrivit datelor înregistrate de către autorităţi, judeţul Caraş-Severin nu ar prezenta un risc seismic major. Primul mare cutremur înregistrat în Banat a avut loc în 10 octombrie 1879 la Moldova Nouă (5,3 grade pe scara Richter şi o intensitate de 8 grade pe scara Mercali). Cutremurul a fost urmat de alte trei replici cu o magnitudine de peste 4,1 grade pe scara Richter şi o intensitate de 8 grade pe scara Mercali. În 24 mai 2002, s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,8 grade R şi intensitatea de 6,5 grade M, având epicentrul sub Dunăre, între Coronini şi Moldova Veche. Totuşi, regiunea Banat se află poziţionată pe numeroase focare seismice, ce se grupează în două areale: unul în partea de sud-est a regiunii, iar al doilea în imediata apropiere a municipiului Timişoara.
„Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5 – 15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu o durată scurtă” se precizează pe site-ul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Semenic. Potrivit datelor centralizate, zonele cu risc seismic major sunt Moldova Nouă şi Băile Herculane. Situaţia clădirilor şi a populaţiei aflate în zonele seismice de intensitate 6, 7 şi 8 grade MSK din judeţ şi situaţia centralizată a construcţiilor ce pot fi afectate de cutremur în zona Moldova Nouă şi Băile Herculane sunt făcute publice pe site-ul ISU, dar evaluarea a fost făcută la nivelul anului 2011.
În Reşiţa, datele din acel an se referă la blocurile cu numărul 20 de pe strada Petru Maior şi 4 de pe strada Gheorghe Şincai, în timp ce în Băile Heculane sunt cartate zece imobile situate pe străzile Mihai Eminescu, Castanilor, Domogled, Licuricilor, Zăvoiului, Izvorului, Nicolae Stoica de Haţeg şi în Piaţa 1 Mai.
„Expertize au fost efectuate în anii 1996-1997, şi clădiri cu risc seismic au fost depistate în Băile Herculane, unde sunt cinci sau şase clădiri. Nu toate sunt utilizate, dar au acea bulină roşie ca semn de avertizare. Acestea sunt vechi dar au înălţime mică şi nu pun probleme foarte grave. Potrivit OUG 20 din 1994, toate clădirile construite înainte de 1977 cu parter şi trei etaje minimum trebuie expertizate de către proprietarii lor. Autorităţile locale au notificat, în mare parte proprietarii pentru efectuarea acestor studii. Mai mult, există şi prevederi legale care permit sau impun autorităţilor prevederi ale bugetului pentru expertize de acest gen. În Moldova Nouă, după seismul din 2002 au fost clasificate câteva clădiri cu risc seismic, dar multe dintre ele au fost deja consolidate”, ne-a declarat Anişoara Suciu, inspector coordonator al Inspectoratului judeţean în Construcţii Caraş-Severin.
Seismologii afirmă că România trebuie să fie pregătită pentru un cutremur major. La nivel naţional, câteva sute de clădiri cu bulină roşie ar putea cădea la un cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi. Exceptând „fenomenul Izvoarele”, unde în ultima lună s-au produs peste 260 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0,1 şi 3,9, şi ale cărui cauze principale sunt încă în curs de cercetare, activitatea seismică în intervalul 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2013 este aproximativ identică celei de anul trecut, dacă ne luăm după numărul cutremurelor. În acest interval din 2013 s-au produs, potrivit calculelor pe baza datelor Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), 298 de seisme cu magnitudinea cuprinsă între 2,5 şi 5,5, dintre care 36 la Galaţi (zona Izvoarele) şi 87 în ţările şi zonele seismice din vecinătatea României, dar care s-au „simţit” în ţara noastră. Restul de 175 s-au produs în majoritate în Vrancea, cel mai recent acum două zile.
„Trebuie să fim tot timpul pregătiţi că va fi un cutremur major. Nici alţii de pe glob nu ştiu când va fi următorul cutremur. Nu există ciclicitate la cutremurele din România”, a declarat dr. Constantin Ionescu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP). Seismologii şi specialiştii în construcţii afirmă că seismele de 5,5 grade pe scara Richter sunt nesemnificative şi nu pot produce pagube materiale sau umane. La o intensitatea cuprinsă între VIII 1/2-IX1/2 blocurile vechi cu probleme sau cele prost proiectatate cad şi provoacă pierderi de vieţi omeneşti. În România există mai multe zone cu falii şi plăci tectonice care provoacă cutremure, însă problemele mari vin din Vrancea.
„În Vrancea (…) ştim sigur că este un sistem de coliziune continentală. Este singurul sistem din lume. Nimeni nu are două blocuri tectonice continentale care să se bată cap în cap”, afirmă profesorul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP. La nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Caraş-Severin au fost demarate activităţi pentru întocmirea unei baze de date pentru riscurile majore din judeţ, dar va fi întocmit şi planul de măsuri în diferite cazuri de situaţii de urgenţă.
Flavius Rotariu