REȘIȚA – Într-un interviu acordat Jurnal CS, edilul-şef al Bocşei, Mirel Patriciu Pascu, ne-a vorbit despre cum se prezintă oraşul la conducerea căruia se află de un deceniu.Jurnal CS: În primul rând, cine este Mirel Patriciu Pascu?
Mirel Patriciu Pascu: M-am născut la Bocşa, pe 9 septembrie 1971. Menţionez acest lucru pentru că mereu m-am mândrit cu originea mea. Oriunde m-a purtat viaţa am purtat şi eu în suflet amintirea oraşului meu natal şi mi-am dorit întotdeauna nu doar să mă întorc aici, ci şi să fac ceva pentru această comunitate.
JCS: Lucru pe care l-aţi făcut după ce aţi intrat în politică.
MP: Adică în anul 1996, imediat după ce am terminat Universitatea „Babeş-Bolyai“, din Cluj Napoca. Am pornit de jos, din cadrul tineretului PDSR, cum se numea pe atunci formaţiunea noastră politică. Am luat această decizie deoarece, dacă vrei să faci ceva pentru cei din jur, ai nevoie de sprijin, şi am ales PDSR întrucât sunt dedicat idealurilor social-democrate. Din acelaşi motiv, nu am făcut parte din vreun alt partid, nu am migrat niciodată politic.
JCS: Deşi faptul că aveţi un doctorat, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, a fost un avantaj, la acel moment nu aveaţi experienţă în politică.
MP: Desigur, ca orice început, a fost greu. Însă pot spune că pentru mine a reprezentat chiar un lucru pozitiv întrucât, fiind nou în politică, am putut să-mi urmez propriul drum. Astfel am reuşit să ajung nu doar un om politic, ci mai ales un administrator pentru Bocşa. Iar pentru asta mi-a fost suficient faptul că, fiind de acolo, îi cunoşteam pe oameni şi problemele lor.
JCS: Cum a început cariera dumneavoastră în administraţia bocşeană?
MP: În anul 2000, când am devenit viceprimar al Bocşei. Doi ani mai târziu, am ajuns primar, edilul în funcţie, Ioan Petru Moldovan, fiind suspendat. Peste încă doi ani, în 2004, locuitorii oraşului m-au votat la conducerea primăriei, iar în 2008 am fost reales.
JCS: Deci sunteţi de zece ani edil şef al Bocşei. În tot acest timp au existat perioade mai dificile?
MP: Bineînţeles. Aş putea împărţi acest deceniu în trei perioade. În primii doi ani (2002-2004), am avut avantajul de a fi sprijinit de un guvern PSD, ceea ce a însemnat foarte mult. Astfel am putut realiza multe pentru bocşeni. O perioadă mai dificilă a fost cea dintre 2004 şi 2008, când, pe lângă faptul că nu am mai beneficiat de sprijinul guvernului, nu am avut nici o majoritate social-democrată în Consiliul Local Bocşa. În acest sens merită să amintesc faptul că, întrucât reprezentanţii puterii nu s-au prezentat la mai multe şedinţe ale CL, în 2006 am avut alegeri anticipate pentru acest for. În 2008 însă, cei şase ani cât am fost la cârma oraşului şi-au spus cuvântul. Bocşenii nu doar că m-au reales pe mine, ci au adus şi zece social-democraţi în Consiliul Local.
JCS: Spuneaţi că anii cât aţi condus Bocşa au fost hotărâtori pentru realegerea dumneavoastră din 2008. La ce anume vă referiţi?
MP: Deşi nu am avut mereu un climat politic favorabil, niciodată nu m-am gândit să renunţ. Dintotdeauna am considerat că am o datorie faţă de Bocşa. De aceea, nu mă laud când spun că realizările mele au depăşit cu mult angajamentele luate în campania electorală. M-am implicat în lucrările de reabilitare a străzilor, a reţelei de apă potabilă şi am iniţiat o serie de proiecte europene care, deşi sunt într-o fază avansată, din păcate, din cauza birocraţiei, încă mai au nevoie de timp pentru a fi implementate.
JCS: Ca absolvent al unor studii în domeniu, cum v-aţi implicat în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale?
MP: Încă de la începutul carierei mele în fruntea Primăriei Bocşa am încercat să fac ca acestea să funcţioneze cât mai eficient, să fie cât mai flexibile pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor bocşenilor. Reforma nu trebuie să fie doar un cuvânt gol, ea trebuie aplicată pentru a „dezmorţi“ aceste instituţii şi a le aminti că sunt în slujba cetăţenilor. Aşa cum bine ştiţi, Bocşa este un oraş sărac, iar principala sa avuţie o reprezintă oamenii. De aceea, sprijinirea lor a fost întotdeauna o prioritate pentru mine. Astfel, în 2003, a luat naştere Serviciul Public de Asistenţă Socială, cu personalitate juridică, ce se ocupă de problemele sociale deosebite – persoanele cu venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001, cele cu handicap grav potrivit Legii nr. 448/2006, alocaţia de susţinere familială în baza Legii nr. 277/2010, precum şi alte ajutoare de natură socială. Pentru ca acest serviciu să devină mai operativ, în corpul doi al primăriei a fost înfiinţat un birou care deserveşte publicul din Bocşa Română, şi, totodată, s-a creat un post de expert local pe problemele romilor, acest angajat fiind mediatorul dintre populaţia de etnie romă şi administraţia locală. În aceeaşi perioadă a luat fiinţă şi Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, care deserveşte atât locuitori oraşului cât şi pe cei din comunele învecinate în ceea ce priveşte întocmirea actelor de identitate, a celor de stare civilă, a paşapoartelor etc, cetăţenii rezolvându-şi aici problemele în timp util, fără a mai fi nevoiţi să meargă până la Reşiţa. De asemenea, de la începutul lui 2004, reţeaua de distribuţie a apei potabile şi Uzina de Apă din oraş se află în subordinea primăriei, aceasta ca urmare a rezilierii contractului de concesiune dintre Consiliul Local Bocşa şi SC Gosint. Fosta societate de gospodărire a oraşului avea datorii de peste 50 de miliarde de lei vechi către furnizorii de utilităţi: energie electrică, gaz metan, clor şi altele. Salariaţii Gosint au fost supuşi unei noi testări profesionale, iar în urma acesteia 70 dintre ei au fost transferaţi la nou-înfiinţatul Serviciu Public de Gospodărire Comunală, care are ca principale activităţi exploatarea şi întreţinerea reţelei de distribuţie a apei potabile, întreţinerea spaţiilor verzi, colectarea gunoiului menajer, precum şi diverse lucrări edilitare de interes local. Merită menţionat şi Serviciul Public Comunitar pentru Cadastru şi Agricultură, organizat potrivit prevederilor OG 13/2001, care se ocupă de delimitarea teritoriului administrativ al oraşului şi asigură conservarea punctelor de hotar (borne). Tot aici pot fi contactaţi reprezentanţii Direcției Agricole şi ai agenţiei de consultanţă în vederea întocmirii documentaţiei necesare pentru acordarea de sprijin producătorilor agricoli în condiţiile prevăzute de lege. În acest scop am introdus şi un program informatic ce ajută la identificarea rapidă a planurilor de parcelare a suprafeţelor agricole.
JCS: Vă mulţumim.