REŞIŢA – Spune primarul municipiului, vorbind despre cei care, în urmă cu şapte ani, au condamnat Reşiţa la subfinanţare.
Urbea şi-a dezbătut, zilele acestea, strategiile pentru perioada 2014-2020 menite să atragă bani europeni nerambursabili. Ce şanse sau speranţe are Reşiţa ca, de anul viitor, când se va intra într-un nou exerciţiu financiar al Uniunii Europene, să intre în rând cu municipiile din zonă, atât la buget, cât şi la investiţii? „Exact ce nu au făcut alţii, am făcut eu: am atras atenţia de marea greşeală produsă în 2007, de oameni responsabili la nivel de primărie şi nu numai, cu responsabilităţi în cadrul acelui CRESC, cum era atunci, Consiliul de Dezvoltare Regională, spune Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Mai ales că ADR-ul ăsta e condus de un reşiţean. Cum se poate ca, din patru municipii, singurul care nu a făcut parte din categoria polilor de dezvoltare e Reşiţa? Păi oamenii ăştia nu ştiu dacă pot să ridice vreodată capul de jos! Şi la nivelul administraţiei locale şi nu numai locale. Mă refer la acel responsabil de la ADR 5 Vest, reşiţeanul nostru”.
Rămâne totuşi întrebarea dacă ne va avantaja sau nu constituirea zonei metropolitane a reşedinţei judeţului la accederea de fonduri europene. „Acum, ce am făcut noi? Împreună suntem nouă localităţi pe o rază de până la 30 de kilometri, am creat o zonă metropolitană pentru a vedea după împărţirea ţării pe regiuni, s-ar putea să fie la începutul ciclului de finanţare. Că nu vorbim doar de un an, de 2014, ci de ciclul de finanţare 2014-2020. Este vorba de fonduri destul de mari, fonduri de coeziune, de implementare a unor proiecte mari, şi noi încercăm să atragem bani atât individual, şi Primăria Reşiţa, şi alte localităţi, fie ele oraşe sau comune, dar şi sub o formă asociativă. Pentru că banii vin de multe ori pe forme asociative create legal. Şi cum timpul nu ne iartă, ni se comunică de multe ori în termen, vedeţi că în două luni trebuie să faceţi asta, şi nu se poate face decât aşa! Şi nu se poate decât aşa. Noi, dacă suntem pregătiţi, avem şanse mult mai mari să dezvoltăm oraşul şi, de ce nu, zona”.
Iniţial, zona metropolitană a Reşiţei, singurul municipiu cărăşean care îşi poate crea o astfel de asociere, având calitatea cerută de reşedinţă a judeţului, trebuia să cuprindă încă nouă localităţi: Bocşa, Caraşova, Lupac, Ocna de Fier, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Dognecea şi Ezeriş. Dintre acestea, administraţia comunei Ezeriş a refuzat asocierea în zona metropolitană a Reşiţei pe motiv că localnicilor le era teamă să nu cumva să fie obligaţi să-şi achite impozitele la Primăria Reşiţa, la nivelul municipiului de pe Bârzava.
Iată că zona metropolitană a fost deja constituită, fără să înglobeze Ezerişul, şi niciunul dintre cetăţenii localităţilor înglobate nu achită impozite către reşedinţa judeţului. Se aşteaptă, însă, şansa finanţării…
Antoniu Mocanu