REȘIȚA – Expoziția deschisă la liceul de arte reșițean arată activitatea compozitorului în anii ‘40!
Documentele din arhiva Muzeului Național „George Enescu” (MNGE), selectate de către muzeograful Adina Sibianu și puse în pagină de graficianul Horia Nițu, ilustrează intensa activitate pe care muzicianul a desfășurat-o în țară în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Când a simțit iminența conflictului, Enescu s-a întors în țară și a rămas alături de colegii săi pentru a-și servi țara cu „armele” reprezentate de pană, baghetă și vioară.
„Dovada fermă a nevoii de a compune, chiar și în acele vremuri crunte, o reprezintă finalizarea a trei opusuri de referință și anume Suita „Impresii din copilărie” op. 28, Cvintetul cu pian op. 29 și Cvartetul op. 30. Din acea perioadă datează începutul Simfoniei a cincea, rămasă la stadiul de proiect și definitivată ulterior de Pascal Bentoiu. În acei ani, Enescu a apărut în calitate de dirijor într-un mare număr de concerte, după cum reiese din programul stagiunii 1943-1944 de la Ateneu. De asemenea, îl regăsim atât ca solist concertist, cât și ca partener de scenă în diverse formații camerale. În acei ani a înființat și cvartetul care i-a purtat numele”, aflăm de la Irina Nițu, muzeograf în cadrul MNGE, originară din Reșița, absolventă a Liceului de Arte „Sabin Păutza”.
Mai trebuie consemnat că, în calitate de membru al Academiei Române, primul muzician cu drepturi depline admis în academie, Enescu a participat la ședințele acestui înalt for de cultură, fiind, în același timp, și președinte al Societății Compozitorilor Români. A fost decorat de Regele Mihai I și a fost sărbătorit cu prilejul aniversării a 60 de ani de către SCR. „Toate acestea și alte detalii le veți găsi în expoziția de față, posibilă cu sprijinul important al dnei manager Cristina Andrei. Expoziția nu ilustrează exhaustiv activitatea lui Enescu din acea perioadă, ci aduce în prim plan doar unele aspecte argumentate de documente din arhiva instituției noastre”, a încheiat Irina Nițu.
JCS-Ionel Ivașcu
