REŞIŢA – La ora actuală, în judeţ sunt cuprinşi în cadrul învăţământului profesional şi tehnic aproximativ 1.800 de elevi, în acest an şcolar fiind „boboci“ circa 500 de tineri.
Tinerii care decid să obţină o calificare profesională pot urma cursurile învăţământului profesional şi tehnic, scăpând, astfel, de bătaia de cap a Bacalaureatului şi obţinând o calificare cu care să intre mai uşor pe piaţa forţei de muncă.
Din păcate, oricât de bine ar încerca să se pregătească, există lacune ce ţin de partea de formare practică în specializarea pe care o urmează şi de finalitatea sistemului. În condiţiile lipsei acute de locuri de muncă bine plătite, banii pe care statul îi cheltuie pentru educaţia tinerilor sunt pierduţi dacă aceştia decid să plece în altă parte pentru un loc de muncă în altă ţară. Pe de altă parte, practica arată că bunii meseriaşi pot câştiga mai bine decât cei care-şi tocesc coatele pe băncile facultăţilor. Într-o economie instabilă, aproape 2.000 de cărăşeni încearcă să obţină o calificare în învăţământul profesional şi tehnic.
Pentru o armonizare a programei şcolare şi a cifrei de şcolarizare, cu mai bine de opt ani în urmă, în judeţ a luat fiinţă Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale (CLDPS), un organism din care fac parte reprezentanţi ai mediului economic, ai sindicatelor, ai autorităţilor locale şi judeţene şi factori de decizie din învăţământ. Rolul învăţământului profesional şi tehnic a fost subliniat recent, la Reşiţa, de către secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Victor Stelian Fedorca, cel care a încercat să explice faptul că este necesară pregătirea unor buni meseriaşi, pentru o şansă în plus pe piaţa forţei de muncă.
Cu toate acestea, în context judeţean, această piaţă nu permite absorbţia întregii promoţii anuale de absolvenţi. „Nu putem să ne orientăm strict la nivel judeţean. În condiţiile în care forţa de muncă are o mobilitate tot mai mare, este necesar să ne raportăm atât la regiune, la ţară şi chiar la întreaga Uniune Europeană. Este evident că, dacă observăm piaţa muncii din Caraş-Severin, constatăm că şomerii cei mai mulţi sunt din rândul noilor absolvenţi. În mod normal, toţi cei care ar finaliza o formă de învăţământ profesional şi tehnic ar trebui să se regăsească pe piaţa muncii, dar şomajul în rândul lor este de 18%, în condiţiile în care mulţi pleacă să muncească în altă parte“, a precizat Marian Apostol, vicepreşedintele CLDPS.
Punctele care ar trebui să fie forte pentru reuşita acestei forme de educaţie ar fi o formare bine structurată, bazată pe o practică în domeniu deprinsă în societăţi de profil, pe baza unor parteneriate cu agenţi economici. „Elevii vor primi burse de circa 200 de lei pe lună, iar agenţii economici cu care şcolile semnează parteneriatele vor desăvârşi pregătirea profesională a tinerilor, având posibilitatea să-i păstreze în rândurile angajaţilor la finalizarea studiilor. Un meseriaş bun îşi găseşte întotdeauna un loc de muncă bine plătit“, a declarat Fedorca, la Reşiţa, săptămâna trecută.
Din păcate, intenţia bună comportă şi riscuri, în ideea în care statul investeşte sume apreciabile pentru formarea tinerilor care ar putea alege să părăsească ţara pentru un loc de muncă în străinătate. „Ar trebui să existe un contract între agentul economic la care elevul face practica, prin care să se stipuleze angajarea lui, iar tânărul să nu poată părăsi societatea timp de cinci ani, pentru a justifica cheltuielile pe care agentul economic le-a făcut cu formarea acestuia“, a susţinut, ca propunere secretarul de stat. Or, în condiţiile în care agentul economic nu este stimulat să preia formarea practică a elevilor, fie prin scutiri de taxe, fie prin primirea unor subvenţii pentru formare profesională, acesta nu poate fi obligat să renunţe la un angajat care să se ocupe de acest lucru sau de utilajele de producţie.
„Este nevoie de un angajat care să se ocupe şi de protecţia muncii, agentul economic trebuie să-şi asume şi riscul unor rebuturi pe care elevii să le dea în producţie. Dar este discutabil şi nu mai puţin adevărat faptul că au existat parteneriate doar pe hârtie între unităţi de învăţământ şi agenţi economici. Cu toate acestea, există un viitor al învăţământului profesional şi tehnic, pe care trebuie să-l construim pe tendinţele economice ale judeţului“, a mai amintit Marian Apostol. Deocamdată, în condiţiile în care, săptămânal, numărul locurilor de muncă vacante oferite de agenţii economici de la nivelul întregului judeţ sar rar de zece, absolvenţii, buni meseriaşi, trebuie să se orienteze către alte judeţe sau alte ţări.
Flavius Rotariu