Iasmina este o fetiţă de 12 ani care, alături de ceilalţi copii din ţară, a început şi ea luni noul an şcolar. Dar, spre diferenţă de ceilalţi elevi, ea trebuie să muncească de două ori – pe lângă ceea ce învaţă şi ceilalţi copii de vârsta ei, ea trebuie să ştie să citească şi să vadă cu ochii minţii, cu degetele, întrucât ea este nevăzătoare.
Boala a debutat în urma unui nefericit accident, când fetiţa avea doar câteva zile şi a fost expusă la radiaţii ultraviolete în incubatorul din spital. Dintr-o neglijenţă a personalului medical, Iasminei i s-a desfăcut bandajul iar radiaţiile i-au distrus ochii. De ani de zile, părinţii umblă pe la toate spitalele din România şi încearcă să găsească o soluţie. Fetiţa ar putea fi tratată la o clinică din Frankfurt, numai că intervenţia costă 12.000 de euro. Cu toate eforturile depuse, familia Iasminei a reuşit să strângă doar puţin peste 2.000 de euro, iar fata este programată la medic la sfârşitul lunii.
Cel mai bun prieten al Iasminei este un papagal peruş albastru. Micuţa pasăre are un dar care îi face fetei viaţa mai uşoară: poate să imite omul, vorbind şi repetând aproape tot ce spune Iasmina. Cea mai mare dorinţă a fetiţei este una cât se poate de simplă: să poată să îşi vadă părinţii şi să meargă singură la şcoală acasă la Reşiţa, în prezent ea studiind la o şcoală specială pentru nevăzători din Timişoara.
Sorin Goruianu