Primarul Liviu Spătaru a abordat obişnuitul şi controversatul subiect al investiţiilor din municipiul nostru, în conferinţa de presă de ieri, 13 martie. Nu mai este nevoie să reamintim scandalurile legate de platforme, autorizaţii, licitaţii, terenuri, etc.
În schimb, edilul reşiţean s-a referit la fapte concrete, întrucât platforma industrială din zona fostei Uzine Cocso-Chimice (UCC) de pe Valea Ţerovei prinde tot mai mult contur. Iar asta pentru că zilele acestea a fost semnat contractul de cumpărare al unui teren de aici de către firma Spalek.
Este vorba de un hectar, vândut de primărie la preţul de 127.870 de euro. Firma intenţionează ridicarea unei uzine pentru construcţia de piese de maşini, pe o suprafaţă de 9.500 metri pătraţi. Spalek, împreună cu alte trei societăţi care au cumpărat deja terenuri şi care vor activa aici, ar urma să asigure câteva sute de locuri de muncă.
Investiţia este sigură, fiind făcuţi şi primii paşi pentru ecologizarea acestei zone, care era cotată cândva cu cele mai mici şanse pentru ridicarea unor obiective industriale „iar acum poate deveni prima platformă a Reşiţei“, după cum a spus primarul Spătaru. Edilul a mai vorbit şi despre necesitatea asigurării de utilităţi pentru această zonă, precum şi pentru platforma de la km 8.
Spital de milioane
Însă, principala investiţie va fi de departe Spitalul Judeţean de Urgenţă, „investiţie a cărei valoare este de 425.759.000 de lei noi“, după cum a precizat Spătaru. Sumă ce ne dă dreptul să sperăm la o construcţie cu adevărat… faraonică.
„Monumentul“ acesta s-a născut ca urmare a unei colaborări între Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică şi Primăria Reşiţa. Acum ne rămâne să aşteptăm să-l vedem şi terminat. Şi dacă tot am amintit de faraoni, nu se putea să se omită „kilometrul 7“, intrat de mult în legendele locale (nu la cele demne de laudă, din păcate).
Şi aici se speră la un happy-end, întrucât Liviu Spătaru a declarat că „săptămâna viitoare vom semna autorizaţia de construcţie pentru investiţia de aici“.
Evident, ne întrebăm de ce a trebuit să treacă atâta timp până să se facă acest lucru, din moment ce autorizaţia se putea semna chiar în momentul demarării lucrărilor, precum şi dacă acesta este sfârşitul (al problemelor, nu al proiectului).
Nina Curiţa
