În era informaţională şi, totuşi, în vremea estompării a tot ceea ce s-ar putea numi valoare, fie ea şi incontestabilă, puţini mai sunt cei care şi-au amintit de figura „sine qua non“ a literaturii româneşti, fără de care n-am putea pronunţa cuvântul poezie – Mihai Eminescu. Şi totuşi, vineri, pentru o zi măcar, numele lui a fost ca un murmur pe buzele tuturor.
La 160 de ani de la „răsăritul“ Luceafărului poeziei Româneşti, maestrul de ceremonii a fost, de departe, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici“ din Reşiţa, care, prin acţiunile pe care le-a derulat, a acaparat nu doar mediul cultural reşiţean.
Sala de protocol a Casei Municipale a devenit de-a dreptul neîncăpătoare pentru spectatorii avizi de un strop de înţelepciune venit dinspre puţinii oameni de cultură care mai strălucesc în capitala Banatului de Munte.
Acţiunile puse în scenă de Biblioteca judeţeană au debutat la Secţia pentru Copii şi Tineret din Govândari, unde, biliotecara Maria Păun – călăuza lecturilor copilăriei multora dintre noi – a făcut o artă din a da cărţii o formă atractivă pentru micuţii cu preocupări mult mai electronice, şi care a încercat să le transmită pasiunea pentru carte.
Oricum, pentru lumea culturală, Eminescu a fost şi va rămâne o mare enigmă, iar cărţile despre el nu vor conteni să apară. Aşa cum spunea Gheorghe Jurma, în fiecare lună apar câte două cărţi despre figura centrală a literaturii române, atât opera, inclusiv cea needitată, cât şi biografia acestuia fiind extrem de vastă, iar zonele de umbră, de îndoială şi de contestare fiind cele care încă mai incită ochiul cercetătorului.
Oare când s-a născut cu adevărat, în ce împrejurări s-a stins, a suferit vreo afecţiune sau doar „a fost înnebunit de alţii pentru a fi scos din gazetărie pentru că era indezirabil“, aşa cum spunea editorul Gheorghe Jurma, din ale cărei mâini a ieşit un nou volum, „Cartea care deschide lumea“, ce are, deloc întâmplător, 160 de pagini.
Străluciri şi umbre din viaţa marelui poet au fost zugrăvite, vineri, şi de Nicolae Sârbu, Octavian Doclin, prof. Octavian Peptenar şi Ionel Bota, discuţiile încheindu-se într-un fel de duel al versurilor eminesciene, acompaniaţi de scurte momente muzicale pregătite de elevii Liceului de Artă „Sabin Păuţa“ din Reşiţa.
Evenimentul s-a încheiat prin înmânarea a cinci titluri de cetăţean de onoare (acordate în ultima şedinţă ordinară a consiliului local, din 15 decembrie 2009): Octavian Doclin, Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Pavel Ghimboaşă şi Nicolae Magiar.
Antoniu Mocanu