Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Ai de toate și totuși ceva nu-ți convine. Iar când obții ceea ce vrei, nici așa nu e bine. Trio-ul Betty-Dave-Michelle e doar un exemplu!

La 38 de ani, Betty are o căsnicie de 18 ani și vrea să slăbească, locuiește într-o vilă superbă lângă Brad Pitt. Are tot ce și-a dorit dar, cu toate astea, vrea să divorțeze și să fie independentă, să simtă alte mâini pe trupul ei, să fie fantezia unui bărbat musculos. Dave e avocat, are biroul în centru și joacă tenis cu avocatul lui Cameron Diaz. Muncește mult și nu mai are timp pentru Betty. În schimb, are timp pentru Michelle, care locuiește aproape de biroul lui și cu care a petrecut o săptămână la Las Vegas. La 28 de ani, Michelle vrea un partener stabil, vrea copil, vrea să se mărite. Și… dorințele se îndeplinesc, cu Michelle crescând copiii lui Dave și lucrând din când în când ca designer, cu Dave continuând să joace tenis cu avocatul lui Cameron Diaz și dorind să servească precum Djokovic, cu Betty locuind singură și fiindu-i dor de copii.

O lume extrem de pestriță, în care unele căsnicii se încheie pe motiv de… fidelitate. Știe asta Peter care, ca să-și salveze căsnicia, a stabilit împreună cu partenera de viață că, marți seara, fiecare e liber să se întâlnească cu cine vrea. Și-apoi câte filme proaste, din cele care se fac la Hollywood, a văzut la cinema în serile de marți pe care le-a petrecut… singur. E drept că, la revenire acasă, mirosea a parfum de femeie pentru care se freca cu reviste. Iar nevastă-sa îl credea bărbat adevărat, în limbă după Clara, fantastica-i secretară. O dovadă în sensul ăsta, Peter? Sun-o pe Clara de față cu nevastă-ta și dă-i întâlnire. Fă-ți nevasta să se simtă mândră de tine, să se laude și ea că bărbatul ei nu-i mai prejos de alții. Iar Peter îi făcu pe plac, doar era în joc căsnicia lor.

„A-nnebunit lumea” am putea spune urmărind spectacolul „Toxic”, regizat de Florin Piersic junior și jucat de Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești. Un spectacol în care situațiile se succed precum un evantai al erorilor de tot râsul și din care să priceapă cine ce-o putea.

JCS-Ionel Ivașcu