Caraş-Severin, Romania

GORNEA – Denumim astfel campania de săpături arheologice de salvare, desfășurată luna aceasta de către echipa muzeului din Caransebeș!

Condusă de dr. Adrian Ardeț, echipa i-a reunit pe dr. Dacian Rancu, muzeograful Iulian Leonti și arheologul Dimitrie Negrei. În cursul a trei săptămâni de săpături, a fost descoperit cimitirul așezării medievale aflate în imediata apropiere, datată din secolele XI – XIII. Campania a avut loc la solicitarea unui beneficiar privat din zonă, în prezent purtându-se discuții cu autoritățile locale pentru continuarea cercetărilor.

Dr. Adrian Ardeț vorbește despre rezultatele săpăturilor desfășurate recent: 70 de morminte orientate est-vest și un inventar important, descoperite de cercetători. Este vorba despre podoabe bizantine sau monede romane refolosite, datând din secolele IV-V. Spre exemplu, una dintre monede datează din anul 355, din timpul lui Constanțiu al II-lea, fiul împăratului Constantin Cel Mare. Alta datează de la începutul secolului V, din timpul lui Constanțiu Vetus. Asemenea monede au mai fost descoperite doar în județul Tulcea, fiind interesantă această asemănare între două părți ale Dunării. Cercetările au mai scos la lumină brățări torsionate sau din sticlă albastră, ori cercei lucrați în atelierele bizantine, lucru edificator pentru prosperitatea zonei.

„Astăzi suntem la graniță, însă Dunărea a reprezentat un loc unde o comunitate locală se exprimă prin mijloace bizantine. Iorga numește acest lucru «Bizanț după Bizanț». Mormintele sunt orientate paralel cu Dunărea, iar inventarul lor arată o stare socială bună, datorată acestei zone prielnice agriculturii, fiind foarte relevant pentru civilizația românească de la începutul mileniului II de la Dunăre care se extinde pe întregul nostru teritoriu”, afirmă Adrian Ardeț despre rezultatele săpăturilor efectuate în perimetru denumit „La țărmuri”, cuprins între Dunăre și locul unde șoseaua se bifurcă spre Gornea.

Acest perimetru nu a mai fost cercetat până acum, ci doar cel de lângă șosea, unde cercetările au început încă din 1968, inițiate de prof. Gheorghe Lazarovici. Timp de zece ani, Ilie Uzum și Dumitru Țeicu au descoperit așezarea medievală datată sec. XI-XIII, adică existența unor construcții din lemn cu fundație din lemn ori bordeie sau semibordeie acoperite. Acest lucru nu este întâmplător, deoarece în această zonă a Clisurii apar construcții importante ridicate înainte de Constantin cel Mare și dezvoltate în timpul său. La 1,5 km distanță de „Țărmuri” se află una dintre cele mai importante fortificații din timpul său, datând din secolul IV și cercetată înainte de a fi inundată barajul de la Porțile de Fier. A fost însă distrusă, iar locuitorii goniți de venirea vizigoților. Peste drum de „Țărmuri” se află o vilă romană de secol IV.

„Aceste construcții au suferit distrugeri datorate prezenței la Dunăre a regelui vizigot Alaric. Acesta ajunge până în Grecia, atacă Italia și asediază Roma. De atunci, aceste construcții nu mai sunt folosite, iar populația se ascunde în munți de cruzimea goților și vizigoților. Apoi apar hunii care pustiesc totul în cale. Toată lumea era bulversată, inclusiv Imperiul Bizantin. Iar când se dezvoltă acestă zonă vorbim de faptul că, la sud de Dunăre, românii și bulgarii din țaratul româno-bulgar, la 1185, se revoltă împotriva bizantinilor care nu mai puteau organiza Imperiul Bizantin. Au fost găsite monede din timpul țaratului româno-bulgar, cunoscut în istorie”, a explicat dr. Ardeț.

În opinia sa, materialul descoperit la Gornea este foarte important în formarea poporului român, într-un moment când regalitatea maghiară ridică fortificațiile Drencova, Sf. Ladislau și Tricule. Toate în timpul lui Sigismund de Luxemburg, care reușește să ajungă la Dunăre și să includă acest teritoriu în regalitatea maghiară.

JCS-Ionel Ivașcu