Jocurile de noroc au ghinion la Reşiţa! - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Recent, printr-o nouă decizie a administraţiei locale a fost respinsă încă o plângere prealabilă a unei societăţi comerciale împotriva HCL 397/2019 privind interzicerea jocurilor de noroc, comerţului cu haine vechi şi a caselor de amanet pe arterele principale ale Reşiţei!

După cum îi este şi numele firmei, în traducere „Jocuri Magice“, o societate al cărei specific de activitate sunt jocurile de noroc a făcut o plângere împotriva hotărârii consiliului local din 2019 prin care au fost interzise jocurile de noroc şi comerţul cu haine second-hand pe principalele artere din municipiu, decizie care se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2022. Este practic a doua plângere făcută de o societate comercială împotriva acestei hotărâri a municipalităţii despre care am mai relatat într-o ediţie trecută.

Prin adresa înaintată, firma a solicitat revocarea acestei hotărâri şi a regulamentului cuprins în anexă la aceasta susţinând faptul că au fost încălcate prevederile art.45 şi 135 din Constituţia României. Prin decizia luată de Consiliul Local Reşiţa anul trecut va fi realizată astfel limitarea activităţilor comerciale de tip jocuri de noroc în Centrul civic, B-dul Revoluţia din Decembrie, strada I.L.Caragiale, B-dul A.I.Cuza şi B-dul Republicii. În motivarea respingerii plângerii prealabile depusă de persoana juridică în cauză, cele două structuri din Primăria Reşiţa, Direcţia de Urbanism şi Direcţia de Patrimoniu au specificat în raportul de specialitate două aspecte importante.

Primul aspect a fost faptul că atât hotărârea de consiliu local în sine, cât şi regulamentul au fost supuse atenţiei opiniei publice, potrivit prevederilor art.7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică locală, printr-un anunţ afişat la sediul instituţiei, dar şi publicat pe site-ul propriu, în urma căruia nu au fost depuse propuneri, sugestii sau opinii de către cei interesaţi. Dar dincolo de toate procedurile birocratice, cel mai important aspect este cel social, remedierea adicţiei în ceea ce priveşte jocurile de noroc. Potrivit unor studii, circa 32% dintre jucătorii care practică astfel de jocuri cu o frecvenţă săptămânală au între 18 şi 24 de ani.

Şi mai este ceva, şi anume facilitatea cu care tinerii găsesc aceste locaţii unde se practică acest gen de activităţi, având în vedere că, de cele mai multe ori, acestea sunt amplasate „în locurile cu vad“. Prin acest aviz de respingere a celor solicitate de firma în cauză, autoritatea locală nu a reglementat organizarea şi exploatarea activităţilor de jocuri de noroc, ceea ce constituie de fapt un monopol de stat, ci şi-a exercitat atribuţiile în domeniul amenajării teritoriului, prin interzicerea desfăşurării activităţilor comerciale cu acest profil pe arterele principale ale Reşiţei.

JCS-Nicoleta Moraru