REŞIŢA – La mijlocul acestei săptămâni, la Dublin a avut loc Conferinţa interparlamentară privind Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Politica de Securitate şi de Apărare Comună (PSAC), la care a participat şi deputatul cărăşean Ion Mocioalcă, preşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.
Din partea Parlamentului României au fost prezenţi la eveniment preşedinţii Comisiilor pentru politică externă şi cei ai Comisiilor de apărare din Camera Deputaţilor şi din Senat. De asemenea, au fost prezenţi peste 150 de delegaţi ai statelor membre UE, statelor candidate, Parlamentului European, precum şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica de Externă şi Politica de Securitate, Baroneasa Catherine Ashton.
În cadrul întâlnirii au fost abordate politicile europene în domeniul securităţii, acţiunile şi misiunile UE în Cornul Africii, precum şi posibilitatea dezvoltării unei abordări cuprinzătoarea asupra instabilităţii din vecinătatea sud-est mediteraneană, poziţia Uniunii faţă de procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Un alt punct important pe agenda Conferinţei l-a reprezentat dezbaterea asupra Consiliului European pe Politica de Apărare care se va desfăşura la sfârşitul acestui an. Cu acest prilej, viceprim-ministru irlandez şi ministru al justiţiei, apărării şi egalităţii a prezentat priorităţile Preşedinţiei Irlandeze în domeniu, iar Secretarul general adjunct al Serviciului European de Acţiune Externă a prezentat principalele preocupări ale Uniunii care vor fi abordate cu prilejul Consiliului, printre acestea numărându-se revizuirea Strategiei de securitate europene, viitorul Grupurilor de luptă, mecanismele decizionale şi de finanţare a misiunilor UE, poziţia visavis de diversele zone de instabilitate sau de conflict.
În intervenţiile lor, reprezentanţii României au solicitat exprimarea unei poziţii concrete a Uniunii faţă de situaţia din Transnistria, precum şi existenţa voinţei politice, conjugată cu o poziţie consolidată faţă de situaţia din Orientul Mijlociu.
Conferinţa s-a finalizat cu un document comun agreat care cuprinde temele abordate şi hotărârile luate, precum şi acţiunile viitoare programate în acelaşi format inter-parlamentar.