Timpul: Reveniţi la Târgul de la Răcăşdia. Cum vi se pare ediţia din acest an?
Valeriu Tabără: Primăria face un lucru excepţional făcând tradiţie din acest târg. În viitor, va deveni un prilej de schimb de opinii şi produse, de mici simpozioane, o legătură între fermieri.
Timpul: Cum apreciaţi agricultura din Caraş-Severin?
V.T.: Judeţul reprezintă situaţia din ţară unde agricultura a fost chiar pe primul loc în decizia politică decât în vorbe. Am rămas tributari directivelor pe care n-am reuşit să le corectăm. O ţară care vine în UE are unele drepturi de corectare a unor decizii de la Bruxelles. Nu a existat o perioadă de adaptare a agricultorilor la noile condiţii. Ni se cere să ne integrăm într-un an-doi, ceea ce e imposibil. Caraş-Severin are un alt specific decât restul Banatului, începând de la o mică zonă de câmpie unde sunt prezente cerealele şi plantele tehnice, o importantă zonă colinară unde cred că se va reveni la producţia vegetală de tip horticol. Nu ultima ca valoare economică, este agroturismul şi turismul în general. Am constatat o creştere a suprafeţelor arate faţă de anii trecuţi. Trebuie să lucrăm pământul. Nelucrat, se sălbăticeşte, apoi încarcă cheltuielile şi devine nerentabil. Cred că şi Caraş-Severinul, şi Timişul şi Aradul duc lipsă de proiecte care să atragă banii care vor veni.
Timpul: Cât de importantă este asigurarea culturilor?
V.T.: Nici un sistem din lume nu asigură împotriva secetei. E marea greşeală a celor care au decizionat această problemă. Decizia nu s-a luat la momentul potrivit şi multor agricultori nu li s-au primit dosarele pentru că nu au primit decizia la momentul potrivit. Trebuie să se instituie un fond de risc care să-i asigure pe cei păgubiţi de secete şi inundaţii.
Timpul: Ce părere aveţi despre camerele agricole?
V.T.: Agricultura nu se poate face fără specialişti. Problema camerelor agricole va trebui să fie bine pusă la punct, sunt convins că va fi discutată atent.
Timpul: Cum vedeţi viitorul agriculturii româneşti?
V.T.: Dacă nu ne vom trezi la timp, vom vedea multă „biodiversitate“, cum spun unii ecologişti. Dar de care? Poţi face biodiversitate cosind iarba la fiecare zece zile sau asigurată de înmulţirea naturală care, necontrolată, poate exclude multe specii. Europa trebuie să revadă unele politici agricole, ca de exemplu cea referitoare la adoptarea biotehnologiilor. Altfel riscă să fie un importator. Se va trezi târziu iar România va plăti greu pentru că are potenţial agrar. Nu mulţi fac aceste atenţionări. E nevoie de mai mult curaj dacă vrem ca, peste zece ani, să nu mai vedem ce vedem acum. Dacă nu ne vom trezi, pierdem. Dacă anual vom pierde 20-25% din banii europeni, nu ne putem aştepta la mai mult decât vedem acum.
Timpul: Câteva cuvinte pentru agricultorii din Caraş-Severin.
V.T.: Să fie perseverenţi şi să aibă încredere că vine vremea lor. România va fi căutată în viitor şi pentru locuire şi pentru producţie. Tot mai mulţi investitori străini vin în România şi cred că vor fi modelul după care vom merge înainte. Şi o fermă mică poate deveni rentabilă, trebuie să i se dea valoare prin programe viitoare. Am speranţa că aici vom întâlni asemenea oameni.
Carte de vizită:
Data naşterii: 1 iulie 1949.
Stare civilă: căsătorit.
Activitate: deputat PD, fost ministru al Agriculturii.
Ionel Ivaşcu