Caraş-Severin, Romania

CARAŞ-SEVERIN – … rezultă din compararea datelor din Registrul electoral cu cele ale Recensământului 2021. Comparaţia este, desigur, una de tipul „mere cu pere“, fiind vorba despre statistici diferite, realizate de instituţii diferite, în baza unor metodologii diferite, la intervale de timp diferite!

Atragem atenţia asupra ei deoarece, în „super-anul electoral 2024“, ea va fi (re)utilizată, cu siguranţă, în discursurile unora dintre candidaţi sau formaţiuni când îşi vor cuantifica pierderile şi câştigurile.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la 31 mai 2023 erau înscrişi în Registrul electoral 255.982 de cetăţeni cu drept de vot cu domiciliul în Caraş-Severin. Sunt 148.801 în mediul urban şi 107.181 în mediul rural, cu 8.804 alegători mai puţini faţă de luna mai 2020 (6.288 în urban şi 2.516 în rural). Acestea sunt cifre rezultate în urma operaţiilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent UAT-urilor. Prin operaţii curente înţelegându-se: înregistrarea dobândirii drepturilor electorale la majorat, radierea ca urmare a decesului sau a interzicerii exercitării dreptului la vot, respectiv redobândirea lui. Dacă toţi aceşti cetăţeni se află acum în judeţ, dacă vor vota în 2024 aici sau într-o deplasare turistică, este alt subiect.

Cert este că va fi luată în calcul, la data votării, ultima cifră reţinută de Registrul electoral, care poate fi comparat cu un „contor“ cu un înalt grad de precizie, comparativ cu un recensământ realizat o dată la cel puţin 10 ani, în alt scop. Potrivit celui din 2021, populaţia judeţului a fost de 246.588 de locuitori, din care 129.485 în mediul urban şi 117.103 în mediul rural. Este vorba despre populaţia totală, care include şi segmentul 0-18 ani, fără drept de vot. Diferenţele faţă de Registru pot fi explicate, parţial, prin absenţa de la domiciliu, din localitatea sau ţara de reşedinţă a persoanelor, la data recensământului. În ce priveşte provocările anului 2024, aflăm că AEP se pregăteşte intens. „Procesul electoral va fi unul complex pentru toți actorii implicați, fapt pentru care am mobilizat toți angajații Autorităţii, astfel încât, din timp, să facem simulări și să analizăm toate scenariile și potențialele situații cu care ne-am putea confrunta.“, a declarat Toni Greblă, preşedintele AEP.

Pregătiri, simulări şi scenarii pot fi observate şi la nivelul partidelor politice, unele gratuite, altele decontate din subvenţiile virate de AEP. Destinatarii şi sumele (la nivel naţional, în semestrul I 2023, în milioane lei), au fost: PSD – 48,2, PNL – 40,9, USR – 22, AUR – 9,8, PMP – 2,5 şi Pro România – 1,8. În total, 125,2 milioane lei.

JCS-Walter Fleck