Caraş-Severin, Romania

Prima condiţie pentru obţinerea rezidenţei în România este ca cetăţenii străini să stea cinci ani aici, după care vor primi cartea de identitate românească şi vor dobândi aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români.

Interdicţiile vor fi aplicate doar în cazurile în care cetăţenii străini comit infracţiuni de ordine publică sau de siguranţa statului, ori pun în pericol sănătatea publică.

Toţi cetăţenii UE care vor dori să-şi stabilească reşedinţa în România trebuie să plătească o taxă de 7 lei, care până acum costa 394,25 lei. În prezent, în judeţul Hunedoara locuiesc 570 de cetăţeni străini, majoritatea din ţările membre UE.

Cetăţenii statelor Uniunii Europene şi cei ai Spaţiului Economic European (SEE, ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, care nu fac parte din UE) vor avea dreptul să-şi stabilească reşedinţa oriunde pe teritoriul României şi beneficiază de aceleaşi drepturi de protecţie socială ca şi cetăţenii români.

Pot cumpăra pământ

În privinţa drepturilor persoanelor, cetăţenii statelor membre ale Uniunii au dreptul să cumpere pământ în România, iar rezidenţii să aleagă şi să fie aleşi în structurile administraţiei locale. Străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, în vederea eliberării permisului de şedere permanentă. Actul normativ reglementează intrarea şi şederea pe teritoriul României a cetăţenilor unui stat membru al UE şi SEE, şi a familiilor acestora.

Potrivit proiectului de lege, cetăţenii menţionaţi beneficiază de protecţia generală a persoanelor şi a proprietăţii, garantate prin Constituţie, şi de toate drepturile şi beneficiile acordate persoanelor angajate. Aceştia vor primi din partea Autorităţii pentru străini un document de identitate care va dovedi dreptul de şedere, valabil cinci ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă cinci ani.

„În situaţia în care cetăţenii unui stat membru solicită dreptul de şedere pentru alte scopuri decât cele prezentate în lege (muncă, activităţi independente, studii şi altele), Autoritatea pentru străini le va acorda acest drept, dacă toate persoanele în cauză, inclusiv membrii de familie, posedă suficiente mijloace de întreţinere, precum şi o asigurare medicală pentru toate riscurile în România”, declară şeful Biroului pentru Străini Hunedoara, comisar Nicolae Calbor.

Expulzaţi cu greu

Autorităţile române pot refuza intrarea pe teritoriul naţional, eliberarea sau prelungirea permisului de şedere sau îi pot expulza din România pe cetăţenii unui stat membru sau pe membrii de familie ai acestora numai din raţiuni de ordine publică, siguranţă naţională sau sănătate publică.

Ei nu pot fi expulzaţi din raţiuni economice. Nici măcar expirarea documentelor de identitate nu poate fi un motiv de expulzare, lucru ce pare uşor exagerat dacă ne gândim la tratamentul aplicat de ţările UE cetăţenilor români aflaţi în situaţii similare. „Este imprortant de ştiut, atât pentru cetăţenii români cât şi cei străini, faptul că au dreptul de a depune petiţii la Parlamentul European şi de a înainta plângeri către Avocatul Poporului European. De asemenea, în cazul în care cetăţeanul român, membru al UE, se află într-o ţară în care nu există Ambasadă a României, şi are nevoie de protecţie diplomatică, acesta poate fi ajutat de oricare dintre celelalte state ale UE”, mai precizează comisarul Clabor.

Cetăţenii străini din judeţul Hunedoara:

– 112 italieni, dintre care – 62 veniţi cu afaceri – 17 prin căsătorie;

– 84 moldoveni dintre care – 3 veniţi cu afaceri – 29 prin căsătorie;

– 62 chinezi dintre care – 23 veniţi cu afaceri – 1 prin căsătorie;

– 50 germani dintre care – 23 veniţi cu afaceri – 13 prin căsătorie;

– 38 turci dintre care – 14 veniţi cu afaceri – 17 prin căsătorie.

Mihaela Tămaş