Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – „O societate precum a noastră, care nu se bazează pe muncă, este o societate coruptă!” O spunea poetul național la vremea lui, citat astăzi de Gheorghe Jurma!

În opinia acestuia, sunt foarte actuale pledoaria poetului pentru muncă și criticile aduse celor care nu muncesc ori cumpără ieftin și vând scump. De aceea merită să reflectăm și să încercăm să schimbăm ceva pentru că, altminteri, Eminescu va fi mereu actual. De altfel, între Eminescu și Caragiale, Gheorghe Jurma optează pentru Eminescu tocmai pentru că este și mai critic cu societatea românească de la timpul său, dar și mai actual în cea de acum. „Să citim câte-un volum care se cheamă «Opera politică a lui Eminescu», să citim articole de prin anii 1880 și să vedem câtă dreptatea avea Eminescu pentru vremea de acum”, afirmă Jurma.

În 1905, într-o carte a lui A.C. Cuza, bănățean de la Lugoj susținător al Statelor Unite ale Europei, viitoarea Uniune Europeană, se scrie despre Eminescu ca despre „profetul vremurilor noi”. În 1914, la 25 de ani de la moartea poetului, începea Primul Război Mondial, la 50 de la moartea lui începea Al Doilea Război Mondial, la 100 de ani regimurile comuniste cădeau rând pe rând. Ce va fi mai departe? Jurma ne îndeamnă să încercăm să gândim prin biografia lui Eminescu.

În cadrul acesteia, de ceva vreme, interesul este pentru moartea poetului. Multă vreme s-a spus că a înnebunit în 1883, însă o ipoteză poate mai plauzibilă este că moartea lui Eminescu a fost un asasinat politic. „Dacă nebunia lui Eminescu s-a produs atunci când România a încheiat un pact secret cu Austro-Ungaria, sunt coincidențe care trebuie bine lămurite. În 1978, un istoric clujean publica un volum conținând documente din arhivele vieneze. Între altele, sunt dovedite acțiunile poliței politice austriece în Regatul României prin documente în care se arată cum era urmărită Societatea «Carpații» din care făcea parte și Eminescu. Se considera că societatea atenta la securitatea țărilor vecine, firește imperiile austro-ungar și cel rus, pe care Eminescu le-a criticat de destule ori”, încheie Gheorghe Jurma.

JCS-Ionel Ivașcu