O grupă de 10 elevi din clasa XI-C a Colegiului tehnic “Transilvania” din Deva a finalizat vineri stagiul de practică început luni, în redacţia Cuvântul liber.
Ziua de luni a început cu o mică prezentare a unor noţiuni elementare de jurnalism. Şi pentru că în redacţie nu încurajăm “sedentarismul”, tinerii au fost distribuiţi “maiştrilor” sau mai precis “maeştrilor” jurnalişti de la CL pentru documentare.
Satisfacţia apariţiei articolelor în ziar a fost, poate, cea mai mare rasplată pentru munca acestor elevi, pe care îi mai aşteptăm cu drag la redacţie, pentru viitoare subiecte.
Incubator de afaceri
Prăbuşită economic la închiderea minei, comuna Teliuc are şanse să renască.
Iulia Băiaşu
Teliucu Inferior – Închiderea minei Teliuc a lăsat pe drumuri sute de persoane. Singura alternativă la situaţia gravă din punct de vedere social a fost deschiderea unui incubator de afaceri care să pună lucrurile în mişcare. Iniţiativa aparţine Guvernului României în colaborare cu ANDZM, Gruppo Soges Spa. Centrul de Afaceri este componentă a programului „Sprijin pentru Întreprinzători şi Managementul Centrelor de Afaceri” finanţat de Guvernul României şi Banca Mondială, coordonat de Ministerul Economiei şi Comerţului şi implementat de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere. „Costurile incubatorului se ridică la peste un milion de dolari, în acest moment centrul are un grad de ocupare de 48,9%, iar capacitatea optimă, de 80-90%, tinde să se atingă la sfârşitul anului. Guvernul va mai susţine Centrul pe o perioadă de trei ani, până când fiecare întreprinzător va putea să fie stăpân pe propiile forţe”, declară Ana Zsok, manager CA Teliuc.
Afacerile care se derulează în acest moment sunt de confecţii textile, blănărie – pielărie, manufactură porţelan, serigrafie şi mic mobilier.
Meserie, brăţară de aur
Practica din şcoala profesională este cea care va naşte viitorii specialişti în mecanică.
Sorin Izdrescu
Deva – Şcoala profesională de arte şi meserii la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva (SAM) este integrată în structura de învăţământ aproape ca liceul. Diferenţierea dintre cele două o fac studiile şi perioada de practică. Una din tehnicile prin care se învaţă cel mai bine meserie este dezmembrarea maşinilor. Învăţăceii de la SAM se ocupă în special de cele radiate din circulaţie. „Piesele obţinute din dezmembrare sunt transporatate la centrele de colectare a fierului vechi şi sunt declarate la poliţie pentru a se evita orice fraudă în domeniu”, declară Romulus Branea, maistru mecanic la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva.
În programa şcoalară sunt prevăzute un număr de 30 de ore de practică săptămânal, respectiv şase ore pe zi, un timp suficient pentru ca elevii să deprindă îndemânare în domeniile electric şi mecanic.
„Recompensa” după anii de studii în şcoala profesională se materializează într-o diplomă de angajare nivel II, permis de conducere şi diplomă pentru muncitor calificat. „SAM este considerată de maiştri ca fiind piatra de temelie în domeniile mecanic şi electric pentru orice profesionist”, spunea Ioan Simina, inginer electric la colegiul devean. „Mi se pare locul cel mai potrivit pentru oricine doreşte să devină un meseriaş.
Spiritul civic devean: zero
Cuvântul Liber a făcut un test pentru a vedea spiritul civic de care dau dovadă devenii.
Călin Bicăzan
Mihai Oprişiu
Deva – Deşi când vine vorba de critici la adresa autorităţilor locale devenii sunt primii, la demonstrarea propriului spirit civic cetăţenii municipiului sunt corigenţi. Un mic test efectuat de ziarul nostru arată că devenii nu se implică deloc atunci când vine vorba de păstrarea curăţeniei în oraşul în care locuiesc.
Povestea testului e următoarea: Mihai Oprişiu, unul din elevii aflaţi în practică la Cuvântul Liber a avut „misiunea” de a face mizerie în plină stradă, aruncând la întâmplare în zona centrală diferite ambalaje ale unor produse. Rezultatul? Nici unul dintre deveni nu l-a avertizat pe colegul nostru pentru mizeria făcută, cetăţenii n-au făcut altceva decât să arunce o privire scurtă după care fiecare şi-a văzut de treabă. Întrebaţi de ce nu au intervenit în nici un fel faţă de gestul lipsit de respect al lui Mihai, unii deveni au reacţionat într-un mod neplăcut şi n-au stat la discuţii.
Alţii au spus că aveau de gând să ridice ei mizeria făcută, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel se explică mizeria dintre blocurile Devei locuite de oameni cu intenţii de curăţenie.
Nu le pasă de oraş
Devenii nu dau doi bani pe păstrarea curăţeniei în oraşul în care locuiesc.
Testul efectuat de Cuvântul Liber pe cele mai circulate artere din oraş relevă un fapt dezamăgitor pentru spiritul civic devean: devenilor nu le pasă de curăţenia din oraş. După ce cu puţin timp în urmă locatarii cartierelor municipiului îi criticau pe edilii locali că nu se implică pentru păstrarea curăţeniei în Deva, acum se vede că nici cetăţenii nu mişcă un deget pentru asta. Deşi toţi spun că este bine să păstrezi curăţenia citadină, prea puţini o şi păstrează cu adevărat. Devenii şi-au spus părerile referitoare la acest subiect.
„În primul rând e o chestiune de bun-simţ să nu arunci pe stradă tot felul de ambalaje sau mizerii. Pentru asta există coşuri de gunoi. Şcoala trebuie să fie o continuare a educaţiei de acasă şi toţi românii trebuie să conştientizeze că păstratul curăţeniei este o noţiune elementară”, este de părere Ioan Fărcăşan din Deva. Din păcate nu toţi devenii chestionaţi au fost amabili să răspundă la întrebări după momentul testului. Marea majoritate a devenilor au băgat capul în pământ şi şi-au văzut mai departe de drum lăsând pe altcineva să ridice mizeria, aspect care oricum nu-i priveşte după spusele unora.
„Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunteţi nişte obraznici”, spune o cetăţeană care nu a înţeles morala testului. Concluzia? Implicarea pentru păstrarea unui oraş curat trebuie să fie un obiectiv pentru autorităţile locale, dar şi o datorie civică a cetăţeanului.
