REŞIŢA – Asta le-a spus Matei Lupu, prefectul judeţului, reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.
„Ştiţi că am trecut printr-o perioadă grea. Am mai avut şi noi furtunile care s-au abătut deasupra noastră, ne-a ferit Dumnezeu de probleme deosebite. Am trecut fără victime, au fost doar şase persoane accidentate uşor“, şi-a început prefectul relatarea despre dezastrul care s-a abătut asupra zonei de vest a ţării cu o săptămână în urmă. Potrivit oficialului, de miercurea trecută, Caraş-Severinul nu a mai avut localităţi nealimentate electric, deşi în ţară, potrivit informaţiilor care sosesc necontenit, mai existau judeţe, inclusiv Timişul, unde mai mulţi locuitori încă rămăseseră fără alimentarea cu energie.
„Asta este situaţia! Noi vorbim doar de judeţul Caraş-Severin, am intrat în normal, am avut peste 30 de localităţi afectate, ne-am descurcat foarte bine, a conchis prefectul Matei Lupu. Sper să nu mai avem probleme deosebite. În orice caz vreau, şi prin intermediul dvs, şi al instituţiilor pe care le reprezentaţi, să încercaţi să comunicaţi cu angajaţii dvs şi ei, la rândul lor, cu ceilalţi cunoscuţi, să mergem pe informare, să ştie fiecare cetăţean ce trebuie să facă! Să nu mai ajungem în situaţia în care e furtună, să stăm sub pomi, sub un panou sau sub ceva care poate să cadă. Dacă sunt trăsnete, fulgere, să nu ne ascundem sub pomi ci să ştim că trebuie să ne băgăm în casă, să scoatem din priză tot ce înseamnă aparat electric. Şi vă rog din suflet să comunicaţi şi dvs, pentru că noi comunicăm, există DSU, o aplicaţie pe telefon, făcută de către dl. Arafat, care comunică destul de bine şi poate să o descarce oricine. Noi avem chiar obligaţia s-o avem pe telefon. Şi v-aş ruga să fim foarte atenţi. Sigur că o să vină şi perioada grea de iarnă, să vedeţi că o să întâmpinăm următorul val, o să fie inundaţiile. O să vedeţi de nu se vor întâmpla aceste lucruri. Pentru că acestea sunt problemele pe care le avem de ani de zile. După aceea o să vină iarna, o să avem iarăşi probleme cu deszăpezirea, şi v-aş ruga şi instituţiile dvs să fie pregătite, să încercaţi să le explicaţi tuturor cu care aveţi contact, şi mass media să ne ajute, să ne sprijine în a informa cetăţenii cu anumite lucruri ce pot să facă în prevenţie. Că de aici încolo, sigur că noi vom acţiona cum spune legea, dar cel mai bine este să prevenim, să avem cât mai puţine pagube, să le limităm, să nu avem pierderi de vieţi omeneşti, şi să reuşim să trecem peste aceste lucruri. Să fim convinşi că se vor mai întâmpla evenimente de acest gen, pentru că lucrul acesta înseamnă natura. Noi vom încerca să ne pregătim şi vă rog din suflet – mă uit în partea aceasta unde sunt instituţiile noastre cu care lucrăm şi cu care ne întâlnim non stop – să aveţi mare grijă să pregătiţi oamenii atunci când alarma este de un anumit nivel, să acţionaţi aşa cum spune la carte“.
Şi Ioan Popa, primarul Reşiţei, a vorbit despre proporţiile dezastrului: „Furtuna a făcut multe pagube materiale, dar și victime umane. Având în vedere ce s-a întâmplat în Timișoara sau în alte orașe, putem spune că am scăpat ușor, însă nu ne putem baza pe noroc la infinit. Colegii de la Proiecte europene alergă să strângă semnături pentru introducerea cât mai multor blocuri în programul de reabilitare termică. Se finanțează din fonduri europene 55% din valoarea lucrărilor care includ anveloparea fațadelor, înlocuirea tâmplăriei vechi de la geamuri, dar și cea de pe casa scării, reabilitarea liftului, refacere interior casa scării și refacerea integrală a acoperişului. Primăria contribuie cu 20% din valoare, iar beneficiarul lucrării cu 25%. O familie urmează să plătească pentru aceste lucrări 1.000-1.500 euro, în funcție de dimensiunea locuinței, iar după licitații această valoare sigur o să scadă. Știm că este o sumă care nu este la îndemâna oricui, de aceea am aprobat, cu ajutorul consilierilor locali, să susținem investiția integral din bugetul local, iar cetățeanul să plătească o rată între 60 și 100 de lei pe lună, pe o perioadă de cinci ani, sumă care se va amortiza în urma reducerii costurilor la întreținere. Am avut multe întâlniri și discuții cu reprezentanții locatarilor, iar lipsa de interes arătată de aceștia mi-a lăsat un gust amar. Multe scuze și discuții inutile, o inerție generalizată, iar acest lucru este de neacceptat. Ne-am deplasat în teren și am constatat că modul în care majoritatea asociațiilor de locatari au înțeles să îngrijească imobilele de care răspund este unul lipsit de responsabilitate. S-au făcut lucrări fără autorizații de construcție și fără documentații tehnice, s-a preferat prețul cel mai mic, iar rezultatele se văd, la fiecare furtună zboară câte un acoperiș“.