Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEȘ – La începutul acestei luni, caransebeşeanul Dorian Armaş a participat la Campionatul Mondial de Culturism şi Fitness de la Santa Susanna, Spania, de unde s-a întors cu o medalie care i-a răsplătit excelentul loc IV ocupat la această competiţie la care au luat parte peste 2.000 de sportivi din 107 ţări!

El a fost cooptat în Lotul Naţional al României după ce, anul trecut, a obţinut titlul de Campion naţional şi Campion balcanic la categoria la care a concurat. Dorian Armaş are 42 de ani şi s-a născut la Caransebeş. A absolvit Colegiul Naţional „Traian Doda”, apoi Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, obţinând diploma de inginer în Tehnologia Construcţiilor de Maşini, însă experienţa lui în această profesie a fost de doar… şase luni.

Zilele trecute i-am făcut o vizită la „Cobra Gym”, clubul pe care îl administrează şi unde se antrenează. Ne-a spus că primul pas într-o sală de forţă l-a făcut la 17 ani, în clasa a XI-a, o vârstă care la prima vedere poate părea neobişnuită pentru a începe practicarea unui sport, însă nu şi în cazul culturismului. „E vorba despre un sport de care nu te apuci înainte de adolescenţă, în cazul culturismului e bine să fii mai matur, şi din punct de vedere mental, şi fizic. Atunci, în clasa a XI-a, m-am dus împreună cu câţiva colegi într-o sală care în momentul de faţă nu mai există, făcea parte din Clubul CFR. Nu era nimic organizat, făceam totul din plăcere. Eu m-am apucat de culturism fiindcă eram un băiat foarte firav. Eram şi slăbuţ, şi destul de scund. Mi-am zis că, dacă tot sunt scund, măcar să pun ceva carne pe mine. Aveam 1,74 metri şi 55 de kilograme. De obicei, de la o anumită vârstă nu mai creşti, dar eu am ajuns la 1,82 metri, şi cred că sportul chiar mi-a declanşat creşterea. Am făcut sport toată viaţa. Asta mi-a plăcut, să lucrez cu greutăţile, să le depăşesc. Şi în viaţă, şi în sport”.

Pentru Dorian Armaş a urmat o perioadă în care a lucrat în Italia. A stat acolo trei ani, pentru a prinde cheag, pentru a face nişte bani cu care să poată să-şi împlinească visul, acela de a avea propria sală de sport. Şi-a atins ţelul în 2015, când a deschis Clubul „Cobra Gym”. În mod normal, el se antrenează o dată pe zi, pe durata a maximum două ore, însă, după participarea la Campionatul Mondial din Spania, s-a hotărât să facă o pauză. Nu a încercat niciodată să calculeze câte kilograme ridică la un antrenament, poate halterofilii fac asta, dar el nu ştie.

„Eu mă antrenez după cum simt. Odată ce ajungi să-ţi cunoşti corpul, el îţi dictează când e suficient. Sunt însă şi momente când simţi că trebuie să mergi înainte, şi atunci asta faci, îţi dai seama că acela e momentul în care trebuie să tragi. La un antrenament, eu ard în jur de 1.000 de kcal. În perioada de off-season, adică cu câteva săptămâni înainte de concurs, consum între 3.500 şi 4.000 de kcal pe zi. Spre comparaţie, un om obişnuit, care nu face nici un efort, doar pentru a-şi menţine funcţiile vitale, consumă, în funcţie de greutatea corporală, între 1.300 şi 1.700 de kcal. Aici, practic, e vorba despre matematică, şi cu luatul, şi cu scăzutul în greutate. Înainte de concurs, noi slăbim substanţial, pentru că, din punctul meu de vedere, e mult mai sănătos pentru corp să nu-l menţii pe toată perioada anului la un procentaj scăzut de grăsime, corpul trebuie şi el să se relaxeze, ca să funcţioneze în parametri optimi trebuie să aibă până în 15 la sută grăsime. În perioada precompetiţională şi când urci pe scenă, procentul e undeva la 5 la sută, aşa ar fi ideal, atunci se vede fiecare grupă de muşchi, fiecare detaliu. Eu mănânc şase mese pe zi, foarte bine structurate şi cântărite, totul e la gramaj, carbohidraţi, proteine, cum am mai spus, totul e matematică pură. De exemplu, cu vreo trei săptămâni înainte de Campionatul Naţional, am fost la o nuntă. Când au venit sarmalele, eu le-am dat la o parte şi am scos caserola cu broccoli şi piept de pui, cu care venisem după mine. Vă daţi seama cum s-au uitat toţi când m-au văzut…”.

Oricât ar părea de neobişnuit, Dorian Armaş şi-a făcut intrarea în circuitul competiţional în urmă cu doar trei ani. Era „destul de plinuţ”, după cum recunoaşte, avea 115 kilograme, s-a hotărât să slăbească şi a şi reuşit, astfel încât, în nouă luni, a ajuns la 92 de kilograme. Atunci a luat decizia să participe la concursuri.

„Acum doi ani am fost la primul concurs. Apoi, în 2020, am participat la Campionatul Naţional de la Sibiu, eu m-am pregătit pentru secţiunea Masters, adică sportivi peste 40 de ani, am participat şi la Seniori, am considerat că aş avea o şansă, dar şi la sfaturile antrenorului, aici am ieşit vicecampion naţional, iar la Masters am luat locul întâi. Chiar în momentul în care am fost premiat, antrenorul Lotului Naţional, Costel Torcea, m-a invitat să fac parte din echipa pe care o coordonează, pentru Campionatul Balcanic de anul trecut, de la Turnu Severin. Am fost extrem de încântat şi de mândru că pot să-mi reprezint ţara. Aici, am cucerit titlul balcanic. Aşa a fost primul meu an competiţional. Am considerat că deja îmi atinsesem obiectivele. Tot ce-mi dorisem de fapt a fost să merg la Campionatul Naţional şi să cuceresc o medalie, nu conta care, să fiu acolo, în top 3, şi să pot să aduc în sala mea o cupă şi o medalie. Acesta mi-a fost obiectivul”.

Pentru Dorian Armaş urmează „un an foarte greu”. Ca urmare a performanţelor obţinute în ultimul timp, sportivul din Caransebeş şi-a asigurat un loc fix în Lotul României, fiind selecţionat atât în lotul pentru Campionatul European din luna mai a anului viitor, cât şi în cel pentru Campionatul Mondial, care se va desfăşura în luna noiembrie, la Cluj.

JCS-Sorin ROGOZ