Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – La Reşiţa, doar atâtea asociaţii vor obţine finanţarea, din cauza schimbărilor din ghidul solicitantului.

Reabilitarea termică a blocurilor a incitat mult interes din partea locatarilor clădirilor gri ale urbei. Şi totuşi, chiar dacă a atras, nu multă lume a atins acest deziderat. Majoritatea blocurilor reşiţene ce au fost reabilitate au beneficiat de lucrări plătite doar de locatari, cu sau fără sprijinul municipalităţii.

În rest, prin celebrul program guvernamental (prin care Executivul, municipalitatea şi locatarii ar fi suportat cheltuielile în cote apropiate) a fost reabilitat un singur bloc din municipiul de pe malurile Bârzavei, situat în Centrul Civic. Acum, însă, reşiţenii au o nouă şansă! Municipalitatea s-a implicat vara aceasta în sprijinirea asociaţiilor de proprietari care au dorit să obţină bani printr-un program operaţional regional, iar într-un final, un număr de 16 documentaţii pentru tot atâtea blocuri au fost depuse, după cum ne-a explicat Ingridt Bulgaru, şeful Serviciului de Proiecte Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul municipalităţii. Numai că planurile s-au schimbat puţin până la obţinerea banilor, în sensul modificării ghidului elaborat de Ministerul Dezvoltării.

Şi dacă regulile au fost schimbate în timpul jocului, din cele 16 asociaţii de proprietari, doar trei au mai îndeplinit condiţiile cerute pentru a-şi depune solicitările. Este vorba despre imobilele cu nr. 18, 19 şi 20, de pe I.L. Caragiale. Şi celelalte 13 asociaţii de proprietari şi-au depus dosarele complete, însă n-au mai întrunit condiţiile întrucât noul ghid cerea ca reabilitarea să se poată face numai pentru blocul întreg. Printre solicitările ce n-au mai putut fi înaintate se numără şi cea a unui bloc cu zece etaje de pe Aleea Galaţi, unde asociaţia a depus documentaţia pentru reabilitarea termică a două scări, fiind necesară depunerea actelor şi pentru cea de-a treia. Potrivit şefului de serviciu Ingridt Bulgaru, urbea a primit vizita finanţatorilor, din partea ADR Vest şi a Ministerului Dezvoltării Regionale.

Prin noul program, 60% din bani vin de la Centru, cota rămasă de 40 de procente trebuind să fie asigurată pe plan local, însă totul depinde de venituri. Astfel, în privinţa banilor de la Centru, 30 de procente sunt acordate de Guvern, iar alte 30 reprezintă banii acordaţi de Uniunea Europeană. În privinţa celor 40% suportaţi pe plan local, de către municipalitate şi de oameni, pragurile de finanţare variază în funcţie de veniturile locatarilor. Dacă măcar 50% dintre locatari au venituri sub 150 de euro, cofinanţarea acordată de către municipalitate este de 30%, iar cea pe care trebuie s-o plătească asociaţia este de 10% din valoarea lucrărilor.

Dacă veniturile locatarilor sunt situate între 150 şi 350 de euro, cofinanţarea asigurată de primărie este de 20%, egală cu cea pe care trebuie s-o suporte asociaţia. Iar în cazul celor cu venituri situate între 350 şi 500 de euro, municipalitatea suportă doar 10% din costurile eligibile, restul de 30% căzând în sarcina asociaţiei.

Antoniu Mocanu