Nici bine n-a început şcoala, că au şi început problemele. De fapt, ne-am şi obişnuit ca, dacă e vară, şcolile să aibă probleme cu obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, iar dacă e toamnă, să apară probleme legate de datoriile către utilităţi. Şi totuşi, potrivit viceprimarului Cristian Panfil, datoriile şcolilor către utilităţi există şi cresc odată cu trecerea timpului. În momentul de faţă, autoritatea locală are de plătit şcolilor bani pentru facturile de la utilităţi care, la sfârşitul lunii august, totalizau nu mai puţin de 9,37 milioane de lei.
Din acest total, cele mai multe sunt datoriile faţă de utilităţi, care se ridică la 9,19 milioane de lei. În rest, 81,69 de mii de lei sunt facturi pentru lucrări, 55,41 de mii sunt pentru servicii (telefonie, internet etc.), iar 49,82 de mii sunt pentru diverse cheltuieli materiale. În cadrul datoriilor la utilităţi, ponderea o deţin cele către CET Energoterm, acestea însumând 8,57 de milioane de lei, urmate de cele către Prescom – 427,18 mii, cele către AquaCaraş – 135,54 de mii, Enel – 57,17 mii, respectiv E.On Gaz – 820 de lei.
Şi totuşi, chiar dacă şcolile au debite mai mari la anumite utilităţi, câteva dintre ele au rămas, mai mult în perioada vacanţelor, fie fără telefon, fie fără gaz, iar presiunea continuă există în privinţa facturilor la încălzire, situaţia furnizorului nefiind deloc roz. Viceprimarul Cristian Panfil a explicat faptul că întotdeauna şcolile şi-au derulat activitatea sub presiunea posibilităţii opririi robinetului la căldură şi apă caldă, însă aceasta n-a fost niciodată atât de mare ca acum.
Cel mai bine stau şcolile grupate în jurul Centrului de Execuţie Bugetară de la Liceul Teoretic „Diaconovici-Tietz“ din Reşiţa, care, având în general centrale proprii, rămân cu datoriile adunate la CET, dar nu vor acumula altele noi, urmând să aibă de plătit mai mult la gaz. Totuşi, potrivit viceprimarului, cheltuielile vor fi aproximativ de trei ori mai reduse în cazul lor, neexistând pierderi datorate vechimii reţelei sau faptului că furnizorul de încălzire în sistem centralizat nu mai are atâţia abonaţi, deşi reţeaua este dimensionată pentru întreg municipiul.
La ora actuală, CET-ul nu mai depinde de Petrom Gas, faţă de care avea cele mai mari datorii, înlocuind furnizorul de combustibil cu E.On Gaz. Totuşi, Petrom Gas îşi poate cere banii în instanţă, iar din cauza sumelor pe care le încasează, robinetul CET-ului ar putea fi închis de E.On. În această situaţie, o serie de instituţii publice, inclusiv şcoli şi spitale, vor rămâne fără apă caldă şi încălzire. Situaţie în care, într-un termen scurt, ar fi necesară declararea stării de urgenţă în municipiu, pentru achiziţia şi montarea rapidă a unor centrale, lucru care ar presupune lucrări efectuate concomitent de mai multe firme.
Dar pentru evitarea unor astfel de scenarii, „primăria ar trebui să asigure banii necesari CET, anul viitor urmând să se caute o soluţie, fie că ea este cu Menert sau alta, a mai spus Panfil. Altfel, ar fi un dezastru social“, întrucât CET mai are 5.000 de familii sau societăţi abonate, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 de reşiţeni…
Antoniu Mocanu