REŞIŢA – Lansări de carte, spectacole şi expoziţii în cea mai amplă manifestare a etniei germane din sud-vestul ţării.
De 23 de ani, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa organizează, în fiecare toamnă, cel mai important ciclu de manifestări al etniei din acest colţ de ţară – „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”. Evenimentul debutează vineri, 4 octombrie, şi se încheie duminică, 13 octombrie.
Pe parcursul acestor zile, în localităţile Anina, Bocşa, Caransebeş, Dognecea, Gărâna, Oraviţa, Oţelu Roşu, Reşiţa şi Văliug vor avea loc lansări de carte, spectacole, expoziţii de pictură şi fotografie. Din programul manifestărilor prezentat miercuri de preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, Erwin Josef Ţigla, am mai reţinut că sâmbătă, 5 octombrie, în Sala Lira a Liceului de Arte „Sabin Păuţa” din municipiu, va avea loc cea de-a XI-a întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane din Banatul de munte, urmând ca duminică, 6 octombrie, etnicii germani să sărbătorească, în satul Sadova Veche, (comuna Slatina Timiş) Heimat-ul. Spre finalul acestui ciclu de manifestări, la Reşiţa va fi organizat şi simpozionul internaţional „Limba şi cultura germană în Banatul Montan”, la care vor participa experţi, cercetători, profesori universitari din mai multe ţări europene.
Şi pentru că în data de 3 octombrie poporul german sărbătoreşte unificarea ţării, Consulatul German din Timişoara a marcat evenimentul miercuri seară, printr-o festivitate cultural-artistică, desfăşurată la Opera din Timişoara. Erwin Josef Ţigla, preşedinte al Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, a precizat că pe scena Operei a urcat aseară şi o formaţie de dansuri populare germane din judeţul nostru.
Perechile ce au constituit această formaţie sunt din localităţile Dognecea, Bocşa, Oraviţa, Reşiţa, Anina şi Tirol. Coregrafia dansurilor a fost asigurată de Mariane şi Nelu Florea, cei care coordonează şi activitatea Formaţiei de dansuri „Enzian” din Reşiţa.
Roxana Bălan Nafiru