O zi ca oricare alta, o sâmbătă ce nu pare cu nimic deosebită decât celelalte. Cu excepţia faptului că este 7 iulie 2007, adică 07.07.07. Zi considerată de mulţi oameni drept una providenţială.
„Mania numărului 7” nu este un fenomen rezervat lumii moderne. Acest număr a fost considerat încă din cele mai vechi timpuri benefic. Anticii cunoşteau şapte planete şi şapte „minuni ale lumii“, săptămâna a fost împărţită în şapte zile.
De aici, prin filiera ebraică, această superstiţie a ajuns şi în creştinism. Dumnezeu a creat lumea în şase zile, apoi s-a odihnit într-a şaptea, care a devenit astfel o zi sfântă. Candelabrul sfânt din religia mozaică are şapte braţe; Solomon a construit templul din Ierusalim în şapte zile; în Apocalipsa lui Ioan, şaptele revine peste tot: şapte peceţi, şapte cupe, şapte trâmbiţe care vestesc sfârşitul lumii.
Nici nu e de mirare atunci că acest număr are un asemenea impact în societatea noastră.
În România, de exemplu, în multe oraşe numărul de nunţi programate pentru astăzi a bătut toate recordurile.
Au aceste superstiţii vreo bază reală? Anul trecut a fost ziua de 06.06.06. Şi, cu toate acestea, lumea nu s-a sfârşit.
Nina Curiţa