REŞIŢA – Vineri, 27 septembrie, Asociaţia „Pro Banatul de Munte” a organizat o audiere publică la care câteva zeci de reprezentanţi ai societăţii civile au susţinut depoziţii pentru reabilitarea şi menţinerea în funcţiune a căii ferate Anina – Oraviţa.
Scopul campaniei este acela de a reintroduce Semmering-ul bănăţean în circuitul economic, pe baza unor soluţii ce vor fi desprinse în scurt timp, după studierea depoziţiilor amintite. Printre alocuţiunile rostite în cadrul întâlnirii s-au remarcat, pe lângă apologii şi importanţa istorică şi culturală a ansamblului de patrimoniu, propuneri pentru revirimentul zonei străbătute de calea ferată. În mare parte, acestea au fost strâns legate de dezvoltarea turismului şi integrarea Semmering-ului bănăţean în pachete turistice promovate agresiv pentru susţinerea financiară.
Prof. dr. Gheorghe Popovici, reprezentant al Universităţii „Eftimie Murgu”, a pus punctul pe i, dezvoltând, cu argumente economice, ideea unui produs turistic în sine: „Sunt trei variante propuse până în prezent – revigorarea transportului de marfă (material lemnos), transformarea căii ferate într-un muzeu în aer liber sau să devină cale ferată turistică. Dar până la transformarea într-un obiectiv turistic sunt necesare acţiuni la care să participe toţi cărăşenii”, a precizat prof. Popovici.
Principalele condiţii pentru ca obiectivul menţionat să devină atracţie turistică sunt deja îndeplinite. „Trebuie să fim realişti, pentru că mai sunt variabile. E nevoie de transportul pe timp de vară cu vagoane semideschise pentru peisaj, unele dintre staţii arată jalnic, locomotiva «Nostalgie» trebuie repusă în funcţiune, şi este necesar un studiu. Cazarea încă lasă de dorit, alimentaţia turistului trebuie gândită, iar agrementul este un punct principal. Mai mult, totul trebuie integrat într-un circuit turistic. Avem şi argumentul rentabilităţii. Împreună cu CFR, putem împărţi cheltuielile, în sensul în care salarizarea resursei umane poate fi susţinută de noi, de cărăşeni. Un minimum de 100 de călători pe zi, cinci zile pe săptămână, trei ani de zile, noi vom fi turiştii, cei din judeţ, cu 20 de lei pe bilet, ca să devină rentabil. E vorba de un voluntariat în parteneriat cu autorităţile locale şi judeţene”, a mai amintit prof. dr. Gheorghe Popovici.
La audierea publică au participat zeci de elevi de la licee reşiţene care au izbucnit în aplauze la depoziţia susţinută de dr. Dragoş Luca, cel care a ales să se adreseze cu precădere lor, tinerilor: „Provin dintr-o familie de ceferişti. Voi, tinerii, trebuie să acceptaţi că Eminescu, limba română, Sarmisegetuza şi celelalte nu mai sunt rentabile şi nici mamele voastre, nici taţii voştri. Menţinerea în stare de funcţionare se referă şi la ei. Sănătatea, învăţământul, nici ele nu mai sunt rentabile. Dar sunt convins că, dacă vă ascultăm veţi găsi sute de soluţii pentru Semmering şi vă îndemn să aveţi voinţă şi, dacă vedeţi că noi, cei în vârstă facem prostii, să vă adunaţi şi, de ce nu, să ne daţi la o parte, pentru că nu putem să rentabilizăm absolut tot”.
Datele adunate în urma audierii vor fi centralizate şi, alături de cele peste 7.000 de semnături ale cărăşenilor pentru Semmering vor fi înmânate factorilor de decizie, atât spre CFR cât şi spre Guvern.
Flavius Rotariu