CARAŞ-SEVERIN – Cea din fântânile populaţiei, probabil, şi ea, de vreme ce nu s-a înregistrat nicio epidemie hidrică!
Exceptând situaţia recentă de la Lupac, aflată în atenţia autorităţilor, în acest an nu s-au înregistrat în judeţ alte poluări accidentale ale surselor de apă potabilă, nici epidemii hidrice şi nici cazuri de methemoglobinemie acută infantilă. Este concluzia informării înaintate Instituţiei Prefectului de către Direcţia de Sănătate Publică, având ca temă „monitorizarea apei potabile în mediul public, distribuită prin sistem centralizat şi/sau instalaţii individuale de folosinţă publică“.
Potrivit directorului executiv al DSP, Dănilă Miloş, laboratorul instituţiei a analizat, din ianuarie, un număr de 100 de probe de apă din sistemele centralizate din mediul rural, 58 dovedindu-se „necorespunzătoare“, la fel ca toate cele 22 de probe prelevate de la izvoare, foraje şi fântâni publice din mediul rural. Cu precizarea că „necorespunzător“ nu echivalează cu „nepotabil“, ci „neîncadrarea la unii parametri, conform legislaţiei“.
În ceea ce priveşte methemoglobinemia, mai cunoscută drept „boala albastră a nou-născutului“, aceasta poate fi cauzată, printre altele, de consumul apei cu o concentraţie mare de nitraţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit 50 mg/l total nitraţi ca nivel maxim în cazul adulţilor, iar pentru nou-născuţi şi sugari un optim de 10 mg/l şi un maxim de 15 mg/l. Nitraţii şi nitriţii din apă nu dispar prin fierbere, ba din contră, din cauza evaporării, concentraţia în lichidul rămas va fi mai mare.
Potrivit DSP, apa din sistemele de distribuţie urbană şi rurală, cea din izvoarele, forajele şi fântânile publice verificate, se încadrează în limitele de potabilitate. Despre cele particulare, din curţile şi grădinile cetăţenilor, pot vorbi doar aceştia, în măsura în care au fost interesaţi şi/sau şi-au putut permite plata analizelor. „E vorba despre substanţe care nu se pot îndepărta decât prin staţii de denitrificare. Cine-şi cumpără astfel de staţii în mediul rural?“, s-a întrebat retoric medicul-şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Laurenţiu Mărţuică, adăugând că nu crede să existe o hartă a contaminării cu nitraţi şi nitriţi a fântânilor din mediul rural.
Nu credem nici noi, cum nu există o listă – cel puţin nu una actualizată şi disponibilă public – a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi. O primă listă, în care nu se regăsea nicio localitate din judeţ, a fost publicată în Ordinul nr.241 din 2005 al Ministerului Mediului. Actul a fost abrogat prin Ordinul 1.552 din 2008, care a plasat în Caraş-Severin 40 de zone vulnerabile, dintr-un total naţional de 1963. Documentul prevedea actualizarea din patru în patru ani a listei, obligaţie despre a cărei îndeplinire lipseşte însă orice urmă, în spaţiul public cel puţin. Mai aproape de prezent, HG nr.587 din 2021 reiterează că „autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii reexaminează şi, dacă este necesar, revizuiesc şi completează, cel puţin odată la 4 ani, lista“. Fără a preciza, ca fapt divers, cine, când, unde şi dacă o va face publică.
JCS-Walter Fleck
