Nemulţumiţi de decizia ministerului de resort, locuitorii din Gherteniş au strâns semnături şi au dat în judecată ISJ Caraş-Severin. Chiar dacă instanţa le-a dat câştig de cauză, juristul Inspectoratului a făcut recurs la Curtea de Apel din Timişoara, care urmează să se judece în data de 16 decembrie.
Ultimul demers al ISJ-ului a aprins şi mai tare spiritele la Gherteniş. Părinţii, ai căror copii urmau să înceapă şcoala la unitatea de învăţământ din Berzovia, au protestat ieri, timp de patru ore, în faţa şcolii din Gherteniş.
Chiar dacă ISJ Caraş-Severin a pus la dispoziţia elevilor un microbuz şcolar, părinţii acestora nu vor cu nici un chip să renunţe la proteste, considerând că hotărârea Ministerului Educaţiei este neîntemeiată.
„Această şcoală a fost construită cu banii oamenilor din Gherteniş pe vremea comuniştilor, iar în urmă cu trei ani a fost modernizată şi utilată conform cerinţelor UE. Pentru ce s-au alocat aceşti bani, dacă acum vin să o închidă şi să pună pe drum 44 de elevi. Iniţial se vorbea că şcoala de la Fizeş se va închide, iar elevii urmau să fie mutaţi la Gherteniş. Pentru că părinţii de la Fizeş au aruncat cu pietre în primar, acesta şi-a schimbat brusc decizia şi, împreună cu cei de la ISJ, a hotărât să închidă ciclul gimnazial de la Gherteniş. Lucru pe care noi nu-l vom accepta niciodată şi vom continua cu protestele. Dacă e nevoie vom trece şi noi la lupte de stradă!“, ne-a spus revoltată Henrietta Graure, o bunică care militează pentru cei doi nepoţi ai ei.
Nemulţumirile părinţilor nu-i sunt deloc străine şefului ISJ, Nicolae Grindeanu. Acesta ne-a declarat că: „Hotărârea Ministerului Educaţiei este întemeiată, numărul elevilor este mic, iar rezultatele obţinute de aceştia la testele naţionale au fost tot mai slabe în ultimii ani. Din acest motiv, s-a hotărât mutarea acestora la şcoala din Berzovia, acolo unde sunt şi profesori calificaţi, stabili pe posturi“.
De aceeaşi părere este şi directorul Şcolii cu clasele I-VIII Berzovia, Dan Miholcea, care susţine că dacă cei 44 de elevi din Gherteniş ar fi rămas la şcoala din localitate, profesorii ar fi trebuit să comaseze clasa a V-a cu a VII-a, iar a VI-a cu a VIII-a, o modalitate ineficientă pentru buna desfăşurare a orelor.
Roxana Nafiru
[email protected]