Caraş-Severin, Romania

Asta nu contează, munca ta e intelectuală, nu sentimentală. Arunci în dreapta şi în stânga termeni pompoşi – restructurare, descentralizare, eficienţă şi mai ales reformă, ai oricând la îndemână cifre cu care să le dai în cap contestatarilor, să le demonstrezi, negru pe alb, că ai dreptate.

Pentru că la asta se reduce munca ta, la cifre. Indiferent că e vorba de oameni lăsaţi fără un loc de muncă, fără spital, fără medicamente, sau de propriul tău salariu, cifrele contează. Şi normal, cifrele, dacă ştii să le manevrezi, pot arăta orice. Pot arăta că România iese din recesiune şi o duce bine deşi se duce de râpă sau că e mai rentabil să laşi oamenii să moară decât să-i salvezi. Desfiinţezi un spital de care depind mii de persoane şi laşi unul aflat la câţiva kilometri de o unitate similară. Şi asta peste noapte.

Ai argumentul potrivit – eternele cifre, care arată că CNAS nu mai suportă atâtea cheltuieli. Bine în schimb că suportă licitaţiile aranjate sau operaţiile de schimbare a sexului. Ca să vezi, cifrele cele reci şi impersonale se dovedesc brusc sensibile la argumente politice. Sau, mai bine zis, tu, cel ce le mânuieşti cu dexteritate.

Poţi fi birocrat rece, eficient şi inflexibil, dar poţi fi şi om înţelegător. Totul ţine de interes. Desigur, ai putea să vezi la faţa locului rezultatele măsurilor tale. Cinstit aşa ar fi, să ieşi din biroul luxos, să cobori din limuzina de zeci de mii de euro, să rişti să-ţi murdăreşti pantofii de firmă prin noroaie şi să te uiţi direct, nu din spatele unor bodyguarzi bine clădiţi, în ochii oamenilor care te plătesc. Să le spui în faţă că existenţa lor nu este rentabilă.

Poate să le spui şi că degeaba dau la stat bani, tu ai hotărât că nu merită nimic în schimb. Dar mai bine nu, nu vrei să le dai idei să nu-şi mai plătească impozitele. Cifrele ar fi afectate profund de aşa ceva. Şi nici să dai ochii cu ei nu prea îţi vine; până la urmă, tu nu ai fost pus acolo ca să fii cinstit, ci ca să manevrezi hârtii. Aşa că mai bine stai în continuare în biroul tău, unde poţi să le semnezi liniştit.

Asta numeşti TU, oricine ai fi, „reformă“?

Nina Curiţa

Adaugă comentariu