CARANSEBEȘ – Deocamdată, aspectele care trebuie remediate la situl arheologic de la Jupa apar doar pe foaie. Sau nici atât?
Este vorba despre drumul de acces spre castru, delimitarea și îngrădirea acestuia pe partea dinspre râul Timiș, panouri de promovare și informare la fața locului, întreținerea întregii suprafețe a sitului și absența unui plan integrat de promovare a obiectivului. Toate acestea au fost sesizate de Instituția Prefectului, după ce, în luna august, castrul roman a fost evaluat și de către expertul UNESCO, Adrian Oliver, care a semnalat aspectele arătate mai sus. Ținând cont de cele constatate de expertul UNESCO, dar și de importanța sitului arheologic, Instituția Prefectului a solicitat să se ia măsurile pe care le consideră oportune și necesare de către… Primăria Caransebeș.
Precizăm că situl de la Jupa se înscrie în Programul Național „Limes”, instituit de Ministerul Culturii. Programul are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia. Se dorește înscrierea pe lista UNESCO a mai multor situri arheologice din țară aflate pe granița provinciei romane Dacia. Printre ele, și cel de la Jupa. Dar, până la forul mondial, castrul trebuie să treacă prin procedurile românești. Iar hârtiile se dovedesc mai grele decât vicisitudinile prin care situl a trecut de-a lungul timpului. Scriem asta după discuțiile purtate cu primarul Felix Borcean, respectiv cu managerul aflat doar de câteva săptămâni la conducerea muzeului, Diana Țîrdea.
De la primar, am înțeles că situl nu se află în administrarea primăriei, ci a muzeului din Caransebeș, instituție care, la rându-i, ține de Consiliul Județean, ceea ce la cabinetul prefectului Dragomir ar fi trebuit să se știe. „Castrul este pe teritoriul municipiului din punct de vedere cadastral. Mai sunt situații similare, inclusiv fostele unități militare sau alte clădiri din oraș. Nu vreau să mă prevalez de responsabilități, dar nu am primit vreo solicitare de la Consiliul Județean, ci doar această adresă de la Prefectură.”, ne-a declarat edilul. Cum însă accesul de legătură între castru și Drumul European E70 se află în administrarea primăriei, Borcean a dat asigurări că va merge la fața locului pentru a vedea ce-i de făcut. Prilej cu care se va interesa și de îngrădirea sitului pe partea dinspre râul Timiș, acolo unde, conform Dianei Țîrdea, se găsesc doar țăruși care ar trebui să susțină un gard.
Managerul muzeului a aflat de la noi despre aspectele constatate de Adrian Oliver. Asta deoarece, după vizita din luna august a expertului, muzeului nu i-au fost comunicate nici măcar verbal eventuale măsuri care trebuiau luate. „Proiectul «Limes» este practic la Cluj, președinte fiind managerul Muzeului Național de Istorie «Transilvania». Am întrebat la Direcția pentru Cultură dacă dânșii au primit vreun document în acest sens, care ulterior să fi trebuit trimis către noi. Nici dânșii n-au primit nimic!”, declară Diana Țîrdea. Ne-a asigurat însă că suprafața de 17 hectare a sitului a fost între timp eliberată de vegetație și că în zonă există un panou informativ.
În privința unui plan de management integrat al obiectivului, din aceeași sursă am aflat că Institutul Național al Patrimoniului a găzduit luni o întâlnire a Programului „Limes”. Discuțiile s-au axat chiar pe măsurile general valabile pentru toate castrele incluse în program. „La finalul ședinței, s-ar putea cunoaște anumite măsuri care urmează să fie luate la nivelul tuturor siturilor de la granița provinciei Dacia. S-a discutat inclusiv despre planul de management integrat al obiectivelor, care ar trebui să fie la fel pentru toate siturile aflate pe listă. Vorbim deci despre lucruri care abia de-acum încolo vor fi puse în practică și personalizate pentru fiecare sit în parte!”, a încheiat Diana Țîrdea cu referire la ședința ale cărei concluzii sunt așteptate, în formă scrisă, de muzeul pe care-l conduce.
JCS-Ionel Ivașcu
