Chiar dacă nu au contractat creditele direct cu banca ci prin magazinele ce au la vânzare produse în rate, cumpărătorii de „orice“ au ajuns într-o situaţie dificilă. La sfârşit de an, datoriile depăşesc posibilităţile de plată iar băncile postează săptămânal liste cu licitaţii pentru bunurile restanţierilor, persoane fizice sau juridice.
De exemplu, două bănci comerciale au scos la vânzare, în urma unor dosare de executare silită, apartamente, case, mii de metri pătraţi de teren şi chiar vile. Prin această modalitate se poate cumpăra un apartament în Reşiţa pentru care banca nu a pus un preţ ci este gata să-l vândă la cea mai mare sumă oferită, sau o casă în Moldova Nouă la aproximativ 7.000 de euro. Vila scoasă la vânzare împreună cu 6.400 mp de teren se află în apropiere de Oraviţa şi are preţul de 70.000 de euro.
Şi nu sunt singurele exemple, pentru că, la nivelul judeţului, datoriile persoanelor care s-au împrumutat de la bănci sunt de 83,2 milioane de lei. Cele mai mari sunt la creditele contractate în lei (52,5 milioane de lei), în timp ce la cele în valută sunt de 21,7 milioane.
În total, băncile i-au împrumutat pe cărăşeni cu 1.271,9 milioane de lei iar acum bat la uşa restanţierilor pentru a-şi recupera banii. Cele mai multe bănci apelează la metoda telefonică sau la înştiinţările scrise, în primă fază, şi chiar se încearcă reevaluarea clienţilor şi prelungirea perioadei de rambursare cu o rată lunară mai mică. Chiar dacă omului îi pică mai bine să achite în fiecare lună sume mai mici, întinzându-se pe perioade mai lungi, la final va constata că va înapoia băncilor mult mai mulţi bani. Din păcate, miile de şomeri din Caraş-Severin, indemnizaţi sau nu, precum şi bugetarii care au rămas fără 25% din venituri, se văd nevoiţi să accepte orice le propune banca.
Din păcate asta se întâmplă pentru că, atunci când se contractau credite fie şi doar cu buletinul, nimeni nu citea contractele scrise cu litere mărunte. Din totalul creditelor în moneda naţională, aproape 453 milioane de lei sunt împrumuturile persoanelor fizice; 13,5 milioane de lei pentru locuinţe; 69,8 de milioane în alte scopuri şi 368,3 milioane reprezintă aşa numitele CNP-uri (credite de nevoi personale).
CNP-urile sunt creditele pentru care nu e nevoie de garanţii imobiliare, se acordă cu un număr redus de acte, dar au şi cele mai ridicate costuri. Totuşi, există şi oameni care fac economii, valoarea depozitelor la termen în valută este de 220,2 milioane de lei, din care doar 4,2 milioane sunt ale agenţilor economici. Asta în timp ce depozitele la termen în lei depăşesc 333 milioane de lei. Comparativ faţă de credite, suma este redusă, ceea ce însemnă că populaţia judeţului încheie şi anul 2010 pe minus, la fel cum s-a întâmplat şi în 2009.
Anca Preda