REȘIȚA – Cei care fac politică într-o formă sau alta să lase rivalitățile și să-și pună priceperea în slujba cetățeanului. Este îndemnul pe care subprefectul Cristian Gâfu l-a lansat azi în cadrul dezbaterii pe tema reformei administrative din 1968!
La momentul Legii nr. 2 din 17 februarie 1968, județul număra în jur de 360.000 de locuitori. Atingea apogeul în 1977, cu 385.000 de locuitori pentru ca, după ‘90, să urmeze declinul. În 2021, la începutul recensământului, județul avea 246.000 de locuitori, însă date de dinaintea încheierii acestuia arătau că am mai rămas 217.000. „Dacă împărțim cifra din 1977 la cea de-acum, observăm că suntem aproape la jumătate. Noi, cei care astăzi conducem instituții ale statului, trebuie să stopăm acest declin. În acest sens, lansez o provocare tuturor pentru că o comunitate e puternică și prin numărul de locuitori!”, a spus Cristian Gâfu.
Dezbaterea vine într-un moment în care, de mai multă vreme, se vorbește despre necesitatea unei noi reforme administrative, în timp ce județul continuă să piardă populație. Asta lovește și în componenta etnică a județului a cărui multiculturalitate este recunoscută la nivel național sub forma unei trăiri împreună ce se mai regăsește doar în județe precum Suceava sau Tulcea. Pierderea acestei multietnicități ar fi una foarte grea pentru județ, consideră Erwin Țigla, președintele Forumului Germanilor din județ. Componenta multiculturală reprezintă o sursă de dezvoltare și plus valoare pentru județ. Idee exprimată de Erwin Țigla și susținută de cei prezenți azi la dezbatere.
Despre momentul 1968, trebuie precizat că a fost poate singura dată în istoria regimului comunist din România când locuitorii țării au fost consultați. A fost ceea ce astăzi poartă denumirea de „dezbatere publică”, în cadrul căreia localități de la limitele actualelor județe și-au arătat dorința de a face parte dintr-un județ sau altul. Moment pe care Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan, îl descrie ca pe un „fenomen” despre care prof. Vasile Râmneanțu, de la Universitatea de Vest, a vorbit pe larg. „Scopul reorganizării administrative a fost sporirea eficienței activități economice, valorificarea superioară a resurselor naturale și de muncă ale țării, precum și dezvoltarea tuturor localităților. Tot atunci s-a mai prevăzut ca, după constituirea județelor, să se înființeze comisii de specialiști care să întocmească monografiile localităților. Asta însă nu s-a mai întâmplat!”, a punctat prof. Râmneanțu.
Momentul găsea noua capitală de județ, Reșița, declarată oraș din 1926, cu o foarte limitată experiență administrativă dată de postura de capitală de raion, inferioară experiențelor administrative ale Oraviței sau Caransebeșului. Era deci un oraș muncitoresc, fără instituții care s-o facă un oraș recunoscut cu standarde de capitală de județ. În plan educațional și cultural, abia ulterior aveau să apară institutul de subingineri, școala de arheologie de la Reșița, iar orașul de foc avea să devină oraș cu poeți, aspecte punctate de criticul de artă Ada Cruceanu.
Dacă monografia localităților nu s-a făcut atunci, omul de cultură Gheorghe Jurma consideră că nu e totul pierdut. Asta deoarece presa vremii poate fi pusă la îndemâna cercetătorilor pentru viitoare monografii a județului și localităților acestuia. „După legea din 1968, în fiecare județ apărea și câte-un ziar. La 24 februarie 1968 apare primul număr al săptămânalului «Flamura». În 1970 «Flamura» se transformă în cotidian. Ziarul rămâne un document istoric. Doar din 1972 se inaugurează noua locație a muzeului, noul cinematograf, satul de vacanță de la Râul Alb sau muzeul de locomotive și are loc centenarul corului muncitoresc din Reșița. În 1990 apare «Timpul», care mai târziu s-a redenumit în «Jurnal de Caraș-Severin»!”, a punctat Gheorghe Jurma.
Expoziția de documente de la Arhivele Naționale Caransebeș, deschisă în foaierul sălii de ședințe a Consiliului Județean, vorbește despre istoria județului așa cum o vom face și noi mai departe, continuând istoria „Flamurei” și a „Timpului”.
La evenimentul de azi au participat și preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, vicepreședintele Marius Isac, prefectul Ioan Dragomir şi subprefectul Alin Muntean.
JCS-Ionel Ivașcu
