Caraș-Severin, județul resurselor!

CARAŞ-SEVERIN – România este una dintre țările europene cu cele mai mari rezerve de materii prime rare, iar județul Caraș-Severin se află în centrul acestui potențial economic!

Documentul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035“ arată că fostele zone miniere, închise după 1989, dețin resurse critice care ar putea sprijini industria europeană și internațională. Într-un context global marcat de competiția marilor puteri pentru accesul la materii prime, Caraș-Severin are potențial de punct strategic în industria românească. În trecut, județul a fost un important centru minier și industrial, însă restructurările de după 1989 au dus la închiderea multor exploatări. Cu toate acestea, Caraș-Severin rămâne unul dintre cele mai bogate județe din România în resurse naturale. Printre acestea se numără: minereuri și materiale pentru industria metalurgică: minereu de cupru, care se găsește în zona Ocna de Fier – Dognecea și Moldova Nouă, unde au existat exploatări istorice de fier, aur şi cupru. De asemenea, au fost semnalate rezerve și în zona Bocșa. Nisip silicios pentru industria sticlei și metalurgică se găsește în zona Oravița, unde s-a extras în trecut pentru fabricile de sticlă. Alte zăcăminte sunt semnalate în zona Băile Herculane și în zona Bozovici.

În cazul materialelor pentru construcții precum calcarul, zăcăminte importante se află în Moldova Nouă, Caransebeș, Băile Herculane și Rusca Montană. Se utilizează atât în construcții, cât și pentru producerea cimentului. Cel mai important perimetru pentru granit este la Ruschița, renumit pentru calitatea granitului extras, dar alte cariere se găsesc și în zona Mehadica. Marmură se găsește în Ruschița, unde este cea mai faimoasă zonă, de unde se extrage marmură albă și roz, una dintre cele mai apreciate din Europa. Marmura de Ruschița a fost utilizată în clădiri importante din România și din lume. Andezitul se exploatează în zona Mehadia și Borlova, fiind folosit pentru pavaje și structuri de rezistență. Tufuri se găsesc în zona Bocșa și sunt utilizate în industria materialelor de construcții, iar nisip și pietriș se extrag din albiile râurilor Timiș, Bistra, Nera și Caraș, fiind folosite în construcții.

În legătură cu resursele energetice precum cărbunele brun, cele mai cunoscute exploatări sunt în Anina și Doman, unde s-a extras cărbune pentru industria energetică. Alte perimetre cu rezerve sunt în zona Secu și Valea Almăjului. Iar în cazul apelor minerale și termominerale, cele mai cunoscute izvoare se află în Băile Herculane, cu ape termale recunoscute pentru proprietățile lor terapeutice. Alte izvoare minerale se găsesc în Oravița, Dognecea, Slatina-Timiș și Mehadia. Ele sunt valoroase atât pentru industria cosmetică, cât și pentru turismul balnear. Această diversitate a resurselor ar putea susține industrii-cheie precum cea a construcțiilor, metalurgia, producția de energie, dar și turismul și industria farmaceutică.

În plus, documentul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035“ oferă și informații precise despre câte grame pe tonă din aceste resurse se găsesc în Caraș-Severin. Staniul, prezent în zona Bocșa, cu concentrații de până la 300 g/t, este un element esențial pentru aliaje speciale utilizate în industria aeronautică și electronică. Beriliul, identificat în zona Teregova, e un material folosit în industria aerospațială, în producția de echipamente electronice și în aliaje ultrarezistente. Cobaltul întâlnit în Bocșa (224 g/t) și Moldova Nouă (82 g/t), e o componentă cheie în bateriile de înaltă performanță și în tehnologia semiconductorilor. Hafniul, detectat la Moldova Nouă (<1200 g/t), Rușchița (<100 g/t) și Bocșa (<100 g/t), este un element rar, utilizat în industria nucleară și în fabricarea de microcipuri.

Oportunitățile economice și industriale

Dacă România ar implementa politici strategice pentru valorificarea acestor resurse, Caraș-Severinul ar putea atrage investiții semnificative. Rezervele de minereuri și materiale pentru construcții ar putea alimenta dezvoltarea infrastructurii naționale, în timp ce resursele minerale critice, cum ar fi cuprul, cu al doilea cel mai mare zăcământ din România, la Moldova Nouă, și nisipul silicios, ar putea sprijini industriile de înaltă tehnologie. De asemenea, apele minerale și termominerale oferă județului un avantaj competitiv în dezvoltarea turismului de sănătate, o ramură economică neexploatată la adevăratul său potențial. Stațiuni precum Băile Herculane ar putea beneficia de investiții pentru a deveni centre de recuperare și wellness recunoscute la nivel internațional.

Viitorul economic al județului: între oportunități și provocări

Pentru ca judeţul Caraș-Severin să devină un motor economic, este necesară o strategie națională coerentă, care să încurajeze investițiile în sectorul minier și industrial. Redeschiderea unor exploatări sau modernizarea infrastructurii existente ar putea aduce locuri de muncă și dezvoltare economică în zonă. În același timp, este esențială o abordare sustenabilă, care să minimizeze impactul asupra mediului și să respecte reglementările europene.

JCS-Denis Dutca