CARAŞ-SEVERIN – Poţi să te simţi bine şi altfel! Este mesajul unei campanii de prevenire a consumului de canabis, destinată şi tinerilor cărăşeni. De la începutul anului, în Caraş-Severin s-au înregistrat 15 cazuri de urgenţe medicale cauzate de droguri, dintre care şase ca urmare a consumului de canabis şi derivaţii ale acestuia.
Autorităţile au luat atitudine în vederea stopării consumului de canabis şi au demarat un proiect menit să-i facă pe tineri să conştientizeze pericolele la care se expun consumând acest drog pe care ei îl consideră natural şi chiar benefic pentru sănătate. Deşi nu este prelucrat ca şi heroina, cocaina sau alte droguri de sinteză, medicii cărăşeni afirmă că şi canabisul îţi afectează iremediabil sănătatea. „Cea mai întâlnită afecţiune este schizofrenia. De asemenea, afectează arborele respirator cauzând diferite tipuri de cancer precum cel bronşic“, a declarat dr. Laurenţiu Mărţuică, medic-şef al Casei de Asigurări de Sănătate din Caraş-Severin. De asemenea, specialiştii au ţinut să precizeze că o plantă conţine 100 de canabinoizi şi doar câteva sunt inofensive, restul provocând daune majore organismului precum alterarea activităţii creierului aducând persoana consumatoare într-o stare vegetativă, până la schizofrenie. Alte efecte ale consumului de canabis sunt starea de panică, anxietate, distorsiuni spaţiu şi timp, dificultăţi de atenţie, alterarea memoriei, depresie, dependenţă, infertilitate şi chiar toxiinfecţie ce poate duce la decesul consumatorului dacă nu se intervine medical.
Campania naţională de prevenire a consumului de canabis #POTALTFEL! a luat startul marți, 5 septembrie, la sediul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Caraş-Severin. Aceasta va fi implementată în perioada 5 septembrie 2017 – 31 iulie 2018 şi este fundamentată pe Studiul naţional în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool şi droguri (GPS) 2016, corelativ cu Studiul în populaţia şcolarizată cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015. Aceste studii relevă, la nivel naţional, o creştere a consumului de canabis. Activitatea este finanţată prin Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, aprobat prin HG nr. 684/2015. Campania reprezintă un răspuns integrat şi complet în planul politicilor publice, cu rol emergent în dinamica consumului de droguri din România. „#POTALTFEL“ are drept scop creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei generale (15-64 de ani), cu accent pe populaţia şcolară (15-24 de ani), asupra efectelor medico-psiho-sociale ale consumului de canabis, în vederea neînceperii, respectiv, evitării trecerii de la consumul ocazional sau recreaţional, la consumul regulat de canabis. Beneficiarii direcţi ai campaniei sunt 201.216 de persoane din populaţia generală (10%), cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, care vor primi informaţii cu privire la efectele medico-psiho-sociale ale consumului de canabis. 51.550 de tineri din segmentul de vârstă 15-24 ani şi 1692 de cadre didactice, din care 9.250 de tineri cu vârsta de 15-24 de ani, informaţi cu privire la efectele consumului de canabis, în cadrul activităţilor de petrecere a timpului liber şi 42.300 elevi de liceu şi studenţi, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, informaţi, sensibilizaţi şi conştientizaţi cu privire la consumul de canabis. De asemenea, 1.692 de profesori din unităţile liceale şi de învăţământ superior, care vor beneficia de activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la consumul de canabis.
Canabisul este cel mai consumat drog ilicit la nivelul populaţiei generale şi prezintă asocieri semnificativ statistice cu alte tipuri de adicţii. Acesta furnizează o cazuistică importantă în rândul urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri. Conform Studiului în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool şi droguri (GPS) 2016, realizat de specialiştii ANA o dată la trei ani, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip de consum la vârste relativ mici (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârsta de 20-24 ani. Potrivit datelor rezultate, un comportament adictiv atrage după sine şi alte tipuri de comportamente de acest fel. Astfel, dintre cei care au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis, 9,1% au consumat cel puţin o dată în viaţă şi cocaină/crack, 6,2% au consumat şi ecstasy, iar 3,1% au consumat şi heroină. În plus, există asocieri pozitive între consumul de canabis de-a lungul vieţii şi consumul de tutun, ecstasy, cocaină/crack, LSD, ciuperci halucinogene, amfetamine şi NSP.
Studiul în populaţia şcolarizată cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015 reprezintă cel mai extins proiect internaţional de cercetare axat pe studiul consumului de substanţe psihoactive la adolescenţi în vârstă de 15-16 ani, studiu la care România a participat cu un eşantion de 3.500 elevi. Au fost înregistrate prevalenţe ale consumului de canabis/haşiş, după cum urmează: 8,1% – de-a lungul vieţii, 6,1% – în ultimele 12 luni şi 2,9% – în ultimele 30 zile. Consumul de canabis se află pe poziţia a doua, după consumul de inhalante, în ceea ce priveşte debutul precoce. În ceea ce priveşte disponibilitatea percepută pe piaţa drogurilor, canabisul este menţionat pe al doilea loc (după noile substanţe psihoactive – NSP) în „topul“ drogurilor cel mai uşor de procurat, de aproximativ 14% dintre adolescenţii de 16 ani. Doar aproximativ o treime dintre adolescenţii de 16 ani din România consideră consumul experimental (o dată/ de două ori) şi ocazional (rareori) de canabis ca având un risc ridicat (37,5%, respectiv 37,2%). În ceea ce priveşte indicatorul „Urgenţe medicale cauzate de consumul de droguri“, în ultimii trei ani, s-a observat o tendinţă de creştere a cazuisticii privind consumul de canabis. În 2015, au fost raportate 587 cazuri de urgenţe medicale pe fondul consumului de canabis (consum singular sau în combinaţie), ceea ce înseamnă o creştere cu 29,6% a acestei problematici faţă de nivelul anului anterior, când au fost înregistrate 453 astfel de cazuri. În 58,3% dintre aceste cazuri, persoanele aveau vârsta sub 25 ani, iar 40% dintre acestea erau elevi sau studenţi.