CARAŞ-SEVERIN – Determinarea s-a făcut pe vorbe şi pe încredere, în lipsa analizoarelor şi a navigării propriu-zise!
Chiar dacă activitatea din primul semestru al Agenţiei pentru Protecţia Mediului nu pare să fi lăsat de dorit, după cum reiese şi dintr-o informare transmisă Instituţiei Prefectului, prefectul Ioan Dragomir are, totuşi, „nişte întrebări“ pe care va încerca să şi le clarifice în cursul acestei săptămâni. Unul dintre aspecte, pe care l-a şi dezvăluit în cadrul şedinţei Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice (CCDCPPV) de săptămâna trecută, îl reprezintă comunicarea agenţiei cu publicul. Întrucât directorul executiv al APMCS, Mihai Dănuţ Cepeha, a absentat, fiind plecat la o instruire, prefectul i s-a adresat Mirelei Ianoşi (foto, dr.), consilier superior: „V-aş sugera ca APM să fie puţin mai vizibilă în presă. Are şi activitate, are şi rezultate, dar nu le-am prea văzut! Daţi-i comunicate de presă domnului director să le semneze şi să le transmită mai des. Inclusiv cu rezultate, cu monitorizări!“
Aceste monitorizări sunt de fapt cele „181 de buletine zilnice pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului (postate zilnic pe site-ul www.apmcs.anpm.ro)“, menţionate în materialul APM, pe care preşedintele Consiliul Judeţean al Pensionarilor şi Persoanelor Vârstnice, Vasile Cocoşilă, nu a reuşit să le acceseze de pe telefonul mobil. Dacă ar fi reuşit, ar fi aflat că din cele şase staţii automate care monitorizează calitatea aerului în judeţ rămăsese funcţională una singură, cea de la Reşiţa. Staţia de la Oţelu Roşu s-a oprit în 21 iulie, cele de pe Semenic şi de la Buchin în 14 iulie, cele de la Moldova Nouă fiind oprite încă din 2022, din noiembrie, respectiv iulie!
După cum JCS a mai documentat şi relatat, APM Caraş-Severin nu este proprietar al acestor staţii, ci doar colector al datelor pe care le consemnează, analizează şi transmite altora. Întâi „la Centru“, deţinătorului Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, a cărui obligaţie este să întreţină, repare şi să înlocuiască analizoarele echipamentelor. Apoi publicului, pe Facebook şi pe pagina de Internet, a cărei accesare reprezintă o provocare în sine, la care se adaugă „experienţa de neegalat a navigării“, care presupune nu doar răbdare, ci şi multă determinare. Situaţie care nu se poate imputa APM Caraş-Severin, care, alături de celelalte agenţii judeţene, doar utilizează în comun platforma informatică a Agenţiei Naţionale. E posibil ca pagina să fi fost una modernă la data realizării ei, în 2013, când optimizarea în vederea navigării pe telefoane smart era încă subiect de roman science-fiction. Pentru conducerea centrală a APM, modernizarea ei pare să se afle, însă, pe aceeaşi listă de priorităţi cu întreţinerea reţelei de staţii de monitorizare.
JCS-Walter Fleck
