REŞIŢA – În vreme ce firmele care se ocupă de drumuri în judeţ habar n-au că pot cumpăra zgură ieftină din Reşiţa, halda cu „aur“ rutier pune pe fugă eventualii investitori din Parcul Industrial.
Subiectul haldei de zgură a fost readus în Consiliul Local Reşiţa, în ideea preluării acesteia de la TMK, a nivelării terenului, acoperirii cu pământ şi transformării într-o zonă verde. La finalul discuţiilor, primarul Ioan Popa a făcut câteva precizări: „Halda de zgură eu o văd de vreo doi ani, mă tot uit pe Google Maps, mă uit la oraş, intru în el, ies, şi această haldă de zgură este efectiv o bubă pe oraş. De câte ori mă duc cu un investitor în Parcul Industrial – şi am fost cu cel puţin 50 până acum, ca să se ştie clar, cel puţin atâţia am cărat după mine –, de fiecare dată când ajung în apropiere şi văd monstruozitatea aia, mă întreabă şi eu nu ştiu, fâstâcit, ce să le spun. Le vorbesc frumos despre oraş şi… «It’s no problem, it’s a deposit which will be fixed. Da, o să-l facem, o să-l aranjăm, o să-l ecologizăm». Cred că, aşa cum se întâmplă în oraşele mari – siderurgie s-a făcut peste tot, şi în Germania, şi în Franţa, şi în Italia, şi în Spania –, aceste locuri au fost igienizate, au fost ecologizate. Este momentul să facem acelaşi lucru şi pentru această haldă de zgură. Avem această posibilitate, evident nu o facem pe banii noştri, şi cred că ar fi bine să o facem“.
Întrebat dacă ecologizarea se va face aşa cum s-a spus, prin simpla acoperire cu pământ şi împădurire, edilul a explicat: „Nu este aruncat pământ, este impropriu! Luăm exemple de bune practici din Europa pentru că au fost zeci de halde de acest gen, poate chiar sute, care au fost ecologizate. Ceea ce ştiu eu din ceea ce am văzut eu până acum afară, se fac terasări, deci se domoleşte acest deal, se culcă, se fac nişte terase pe care se pun elemente metalice sau de susţinere a pământului şi se înierbează. Spre exemplu, în Tenerife, nu o haldă de zgură ci o haldină de gunoi a devenit cel mai mare parc botanic din lume. Deci aceste locuri de pot transforma în altceva. Acum de exemplu, defavorizaţii care locuiesc în zona aceea din apropierea haldei de zgură, în cazul în care acest proiect se realizează, cumulat cu proiectele pe GAL, pe incluziune socială, s-ar putea să schimbăm inclusiv condiţiile de trai ale celor de acolo. Şi ceea ce propuneau cei de la Bruxelles, să facem un traseu integrat, de la cariera de calcar, funicular, furnal, halda de zgură“.
Totuşi, de ce îşi asumă municipalitatea rezolvarea problemelor în cazul haldei de zgură la fel ca şi în cazul funicularului? Primarul Ioan Popa a dat o explicaţie simplă: „Proprietarul este TMK în cazul haldei de zgură. Proprietarul nu poate accesa fonduri europene pe aceste axe, nu poate efectiv! Numai administraţiile publice. Proprietarul privat poate veni partener. În cadrul acestei axe, poate să puncteze proiectul cu încă 15% în plus. Dar dacă noi stăm… Asta facem de zece ani, stăm şi aşteptăm ca Costel Ciobanu să facă ceva cu funicularul“…