CORNEREVA – Radu Martalogu îmbină eficient munca la catedră cu activitatea de producător agricol.
Dacă putem munci în alte ţări, putem şi la noi, consideră profesorul de istorie care se trezeşte cu noaptea-n cap ca să vadă de treburile gospodăriei. O gospodărie în care ţine şase vaci, de la care obţine 80 de litri de lapte pe zi, şi 30 de oi care dau 25 de litri de lapte zilnic.
Oile le mulge manual şi obţine cam 100 de kg de brânză pe lună. Vara, după măsuratul oilor, obţine şi 200 kg. Pentru mulsul vacilor, dl. Radu a amenajat, prin forţe proprii, o încăpere dotată cu apă curentă, gresie, faianţă, mulgător şi vas de inox pentru închegat. Încăperea este prevăzută cu o anexă având destinaţia de spaţiu de depozitare. Lunar obţine 300 kg de brînză de vacă.
Brânza e preparată tradiţional, cu cheag din rânză de miel. Apoi ia drumul pieţelor din Reşiţa şi Turnu Severin şi al târgurilor tradiţionale din judeţ, de la care Radu Martalogu nu lipseşte. „Reuşim să vindem foarte mult, câştigurile sunt mulţumitoare. Banii vin dar trebuie muncit. Trebuie să avem toţi un ţel şi să-l urmărim fără să ne demoralizăm. Dacă ştii ce vrei, sigur reuşeşti”, ne spune profesorul care, în tot ceea ce face, o are alături pe soţia sa, Magdalena, învăţătoare la şcoala din sat.
În perioada 2010-2015, a derulat un proiect european în valoare de 7.500 de euro. Vrea să se extindă, însă fără bani europeni. E multă birocraţie şi se cer multe documente iar asta demoralizează. E greu şi pe cont propriu să te dezvolţi, dar aşa e mai lejer. E nevoie de echipament frigorific cu care să poată onora invitaţiile de a participa la Târgul Indagra de la Bucureşti precum şi la târgul de la Berlin.
Radu Martalogu ne sfătuieşte pe toţi să căutăm produsele tradiţionale. „Oamenii să aibă grijă ce consumă căci piaţa e invadată de tot felul de produse. Am văzut brânză cu 8 lei kilogramul, preţ care bate la ochi căci, pentru un kilogram de brânză, e nevoie şapte-opt litri de lapte. Au dat şi-n presă rezultatele unor analize la brânză în care au găsit şi celuloză. Aşa că trebuie căutaţi ţăranii. Ţăranul se cunoaşte după mâini, căci el munceşte şi se deosebeşte de cei care doar comercializează produsele”, încheie Radu Martalogu.